Linia de cale ferată dintre Gara de Nord şi Otopeni intră în reabilitare, la mai puțin de un an de la inaugurare

CFR SA va demara din 15 septembrie un program de reabilitare a liniei de cale ferată între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, a anunțat, marţi, ministrul demisionar al Transporturilor, Cătălin Drulă, în conferinţa de bilanţ.

„Am făcut cu compania de cale ferată (CFR SA, administratorul de infrastructură – n. r.) un program în care vor repara şi linia (între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni – n. r.). Linia nu e comodă, adică trenul se zgâlţâie destul de tare, are 100 de km/h, dar este în parametrii tehnici.”, a declarat Cătălin Drulă.

„Vor începe din 15 septembrie un program de reabilitare pe închideri de noapte – întâi vor înlocui elemente -, iar apoi pe închideri mai lungi de noapte cu deviere prin ramificaţia Buciumeni vor face reparaţii capitale. Programul de reabilitare va fi cu şină sudată continuă, adică felul acesta de şină care nu mai are restricţii la căldură…ne-am gândit şi la asta”, a precizat acesta.

Ministrul a subliniat că linia de tren care face legătura între Gara de Nord şi aeroportul Otopeni „a crescut extraordinar”.

„(…) Am ajuns, cred, la zi undeva în zona de 700 de mii de pasageri anualizat pentru această linie. 600 – 700 mii de pasageri anualizat faţă de traficul săptămânii trecute pe linia de aeroport. Trenurile sunt folosite, deservesc şi zona periurbană cu opriri la Otopeni şi la Mogoşoaia. Ăsta este modelul pe care trebuie să îl promovăm”, a adăugat Cătălin Drulă.

Circulaţia trenurilor a început pe 13 decembrie 2020

Pe 11 decembrie 2020, fostul ministru al Transporturilor Lucian Bode anunţa pe contul său de Facebook că trenul spre Aeroportul Otopeni va circula la un interval de 40 de minute, 24/24 ore, durata călătoriei fiind de aproximativ 20 de minute, iar costul unui bilet de călătorie 4 lei.

Compania a derulat două mari proiecte feroviare pentru asigurarea legăturii directe între Gara Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” Bucureşti. Primul a avut valoarea de 50,5 milioane lei și a fost finanţat de la bugetul de stat. Cel de-al doilea a costat 412,72 milioane de lei, iar finanţarea a provenit din fonduri europene şi de la bugetul de stat.