Lista baronilor locali care au ajuns în fața justiției. De la Marian Oprișan, acuzat de abuz în serviciu, până la Adrian Duicu, urmărit penal pentru trafic de influență

Lista baronilor locali care sunt cercetați penal sau trimiși în judecată.

În ultimii ani, mai mulți șefi de județe, unii percepuți de opinia publică drept baroni locali fără știința cărora nu mișcă nimic în județele pe care le conduc, au ajuns în fața justiției, cu acuzații de corupție, abuz în serviciu și falsuri. Cei mai mulți dintre aceștia fac parte din PSD. Printre baronii locali incluși pe această listă nu se numără cei care, la data începerii urmăririi penale, nu erau șefi de județ (de exemplu vicepremierul Liviu Dragnea, fost șef al CJ Teleorman, trimis în judecată în dosarul Referendumul) sau cei care au fost achitați definitiv (de exemplu șeful CJ Sibiu, Ioan Cindrea, achitat definitiv în procesul în care ANI îl acuza de un conflict de interese, de pe vremea când acesta era deputat).

Miercuri, procurorii DNA au început urmărirea penală față de Adrian Duicu (PSD), șeful CJ Mehedinți, pentru trafic de influență și alte infracțiuni, alături de șeful Poliției Județene Mehedinți, Ștefan Ponea, și de omul de afaceri Constantin Popescu, șeful PSD Orșova. Detalii despre faptele lui Duicu pot fi găsite aici.

1. Mircea Cosma (PSD), președintele CJ Prahova

Baron de Prahova, aflat la al treilea mandat de șef al județului, Cosma este urmărit penal începând din luna februarie, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Alături de el, este urmărit penal și fiul său, Vlad Cosma, deputat în Parlamentul României, pentru trafic de influență. Ei sunt acuzați de DNA că ar fi cerut și primit peste 4,4 milioane de lei (1 milion de euro) mită de la reprezentanții unor societăți comerciale.

Mita era dată de firme pentru a obține contracte de asfaltare sau deszăpezire de la CJ-ul condus de Cosma. Contractele erau supraevaluate pentru a include și șpaga pentru cei doi Cosma sau erau subcontractate în parte către firme care aparțineau sau erau controlate de familia Cosma și de apropiatul lor, Răzvan Alexe.

„Sumele de bani au fost pretinse în schimbul intervenției la factorii de decizie din cadrul Consiliului Județean Prahova, pe lângă care cei doi aveau influență, respectiv președintele CJ Prahova, Cosma Mircea (tatăl inculpatului Cosma Vlad Alexandru), astfel încât societățile respective să obțină de la instituția publică lucrări și servicii curente supraevaluate, de întreținere a drumurilor publice sau a drumurilor județene pe timp de iarnă, dar și decontarea, cu prioritate, a unor lucrări deja efectuate în temeiul unor contracte anterioare. Contractele erau supraevaluate tocmai pentru a se asigura sumele reprezentând «comisioanele» conform înțelegerilor cu cei doi inculpați”, susțin procurorii DNA.

Ancheta procurorilor anticorupție s-a extins la familia Cosma de la un alt caz din Prahova, unde Marcel Păvăleanu, angajat al Secretariatului General al Guvernului, coordona o rețea de evaziune fiscală și spălare de bani în Prahova, care a prejudiciat statul cu 35 de milioane de euro. Firmele din acest dosar lucrau și cu Cosma.

Mircea Cosma se consideră nevinovat și a declarat că acuzațiile sunt inventate de procurori. La rândul său, Cosma junior a ținut un discurs elaborat la tribuna Parlamentului, prin care s-a apărat în fața acuzațiilor și a obținut votul acestora de a împiedica arestarea sa preventivă, cerută de procurori.

„Dragi colegi, când vă duceți diseară acasă, să vorbiți în șoaptă cu copiii voștri, pentru că aveți cu siguranță mandat de interceptare, cum am avut și eu din 2012. Am fost învinuit drept cadou de ziua mea, marțea trecută am fost oprit în trafic și dus la DNA. Totul a fost pentru un spectacol televizat. Acești domni sunt de fapt anchetați și după ce s-au trezit cu conturile blocate au fost sfătuiți să declare orice despre mine. Și alte persoane au fost obligate să scrie despre mine și pentru că nu au făcut-o au primit mandate de arestare. Considerați că dacă două persoane necunoscute vă fac un denunț e normal să fiți arestați? Ce se dorește, o arestare televizată sau aflarea adevărului?”, a spus Vlad Cosma în Parlament.

2. Nicușor Constantinescu (PSD), președintele CJ Constanța

Baron de Constanța, aflat la al treilea mandat la conducerea județului, Constantinescu este urmărit penal în trei dosare de către procurorii anticorupție. În ianuarie, Constantinescu a fost acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi efectuat plăți ilegale în valoare de 5 milioane de euro către Regia Autonomă Drumuri și Poduri Constanța, precum și plăți ilegale. Un al doilea dosar penal vizează plățile pe care Nicușor Constantinescu a refuzat să le aprobe către Centrul Militar Zonal Constanța, timp de mai mullți ani, provocând un prejudiciu instituției respective, pe care ar fi încercat să o evacueze de două ori din sediu.

În martie, DNA a anunțat că Nicușor Constantinescu este urmărit penal în alt dosar, pentru abuz în serviciu. El ar fi împiedicat controale ale Curții de Conturi la Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, provocând astfel un avantaj patrimonial de 200 de milioane de lei instituției respective. Totodată, Constantinescu este acuzat și că a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro la două firme private, prin faptul că nu a emis și nu a prelungit 12 certificate de urbanism și autorizații de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de firmele respective, chiar și după ce instanțe judecătorești au decis că șeful CJ era obligat să facă acest lucru.

Nicușor Constantinescu este unul dintre cei mai vocali baroni locali împotriva DNA. Încă dinainte să fie urmărit penal, el a susținut în repetate rânduri că DNA trebuie desființat și că face „poliție politică”, fabricând dosare penale. Consiliul Superior al Magistraturii a decis că prin declarațiile sale, șeful CJ afectează prestigiul justiției și scade încrederea populației în actul de justiție.

„Care e scopul DNA-ului? Nu este evident? Acela de a denigra aleșii PSD. Este o hăituială organizată, abuzivă în toată România. Au fost oameni numiți politic. Doamna Kovesi este înțelegerea și pactul făcut între domnul prim ministru Ponta și domnul Băsescu da, pactul de coabitare. N-a făcut nicio afacere după cum vedeți”, este doar cea mai recentă declarație a lui Constantinescu la adresa DNA.

Când a fost reținut de procurori la Constanța, pentru că a refuzat să se prezinte la audieri de bunăvoie, Constantinescu s-a împotrivit polițiștilor, îmbrâncindu-se cu ei. Pentru a-l urca în mașină, oamenii legii au fost nevoiți să îi sucească mâna la spate și să îl încătușeze. Ulterior, Constantinescu a făcut pe victima, spunând că a fost ridicat de DNA „ca un animal”.

3. Constantin Nicolescu (PSD), președintele CJ Argeș

Baronul PSD de Argeș se află la al treilea mandat la conducerea județului și are cel puțin trei dosare penale la DNA, dintre care două au fost trimise în judecată, Nicolescu primind condamnări care încă nu sunt definitive.

Cel mai recent, procurorii anticorupție au anunțat începerea urmăririi penale a lui Nicolescu în luna martie, acesta fiind acuzat că și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcțiile publice și politice deținute, în scopul ajutării efective a unui magistrat de a ocupa o funcție de conducere într-o instanță, pe alte criterii decât cele ale competenței profesionale, cu ocazia concursului aprobat și organizat în acest sens de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, în perioada 10 aprilie – 30 iunie 2009.

Nicolescu mai este urmărit penal, tot din luna martie, și pentru că, în perioada anilor 2007-2010, ca urmare a influenței și a autorității asupra unor primari PSD, firma European Project Consulting din București a încheiat contracte de prestări servicii, având ca obiect consultanță, elaborare strategie locală și elaborare cereri de finanțare – implementare proiect, cu un număr de 46 de consilii locale ale unor orașe și comune din județul Argeș, cu Școala Specială Valea Mare, cu Agenția de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a județului Argeș și cu Consiliul Județean Argeș.

Firma respectivă a încheiat 105 contracte în Argeș, în valoare de peste 3,78 milioane lei.

Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată în 2011, într-un dosar penal în care a fost acuzat că a primit mită 66.000 de lei de la omul de afaceri Cornel Penescu, din Pitești, și că ar fi acordat 900.000 euro din fonduri europene către firma Zeus SA, pentru reabilitarea unor școli din Argeș. Nicolescu a fost condamnat în acest dosar la 3 ani și patru luni de închisoare cu executare, însă sentința a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia instanței supreme a fost ca magistrații Curții de Apel București să rejudece dosarul.

În alt dosar penal, Nicolescu a fost trimis în judecată pentru că a acordat ilegal contracte pe fonduri europene de aproximativ 1 milion de euro, tot pentru firma Zeus SA, pentru a reconstrui două poduri din județul Argeș. Justificarea era că podurile fuseseră afectate de inundații, însă acest lucru este nereal, susțin procurorii. Nicolescu ar fi primit mită un spațiu comercial în Pitești. Acest dosar se află în judecată la Curtea de Apel București.

La sfârșitul lunii februarie, Constantin Nicolescu a fost demis din funcția de președinte al CJ Argeș, după ce instanța supremă a decis că raportul Agenției Naționale de Integritate privind incompatibilitatea acestuia este corect. ANI îl acuzase pe Nicolescu de conflict de interese, pentru că semnase 14 contracte încheiate de CJ Argeș cu două firme la care el era acționar – Autopro Mond și Mac Auto, precum și 9 contracte cu firmele sale și cu cea a soției sale – Dinik Mar Arg. Contractele depășeau valoarea de 1,5 milioane lei.

4. Ion Prioteasa (PSD), președintele CJ Dolj

Aflat la al doilea mandat de șef al județului, Prioteasa este urmărit penal din decembrie 2013, alături de vicepreședintele CJ, Cristinel Iovan și de alți doi șefi din instituție, într-un dosar privind contracte din fonduri europene și locale, care ar fi fost atribuite ilegal.

Ion Prioteasa este acuzat de luare de mită și abuz în serviciu. Conform DNA, în perioada 2012-2013, baronul PSD de Dolj a intervenit în procedurile de atribuire a unor contracte, direcționându-le către firmele agreate, în schimbul unui comision din valoarea contractelor.

„Concret, învinuiții Prioteasa, Iovan și Pappa (șeful Serviciului Urbanism din CJ Dolj) au acționat astfel încât, prin crearea condițiilor tehnice și organizatorice favorizante, contractele privind modernizarea Aeroportului Craiova și cel privind proiectarea și execuția punctului de operare aeromedicală SMURD să fie atribuite unor firme agreate, aceleași în cazul celor două contracte. Folosindu-și autoritatea, Ion Prioteasa i-a interzis șefului Biroului audit al CJ Dolj să consemneze într-un document oficial aspectele deficitare rezultate în urma unui control derulat în octombrie 2012”, arată procurorii DNA.

Prioteasa ar fi primit bani și pentru atribuirea contractului pentru consolidarea și restaurarea Palatului Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova, contractului pentru construirea unui corp administrativ la Unitatea medico-socială Bechet, contractului pentru proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Dolj”, precum și mai multe achiziții directe la Spitalul din Dăbuleni.

5. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), președintele CJ Brăila

Bunea Stancu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2012, fiind acuzat că în cursul campaniei electorale din 2009, pentru alegerile prezidențiale, și-a folosit influența și autoritatea pentru a obține 1 milion de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae, patronul Interagro, trimis și el în judecată în același dosar. Banii urmau să fie folosiți în campania electorală a lui Mircea Geoană.

Procurorii susțin că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică – INSOMAR, pentru a ascunde destinația reală a banilor. În schimbul banilor oferiți, Niculae a solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural – Transgaz și Romgaz.

Din banii respectivi s-au plătit efectiv aproximativ 150.000 de euro, către institutul de sondaje Insomar.

Prima instanță care a judecat dosarul – Judecătoria sectorului 1, l-a achitat pe Bunea Stancu, însă sentința a fost atacată.

6. Borboly Csaba (UDMR), președintele CJ Harghita

Aflat la al doilea mandat de șef al județului Harghita, liderul UDMR a fost trimis în judecată în septembrie 2013, fiind acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu și fals intelectual.

El este acuzat că a dispus în mod nelegal, în perioada 2010-2011, acordarea de contracte de construcții către firmele Stravia Group și Bridge Road Construct, chiar dacă acestea nu îndeplineau criteriile de selecție – fie nu mai aveau timp efectiv să termine lucrarea, fie oferta lor era inferioară față de a concurenței.

La firma Stravia sunt acționari sau angajați mai mulți consilieri județeni din Harghita. Prejudiciul creat prin atribuirea ilegală a acestor contracte este de peste 1,1 milioane de euro. Dosarul este judecat de Tribunalul Harghita.

7. Florin Țurcanu (PNL), președintele CJ Botoșani

Șeful județului Botoșani a fost trimis în judecată în 2011, de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe vremea când era deputat PNL.

Țurcanu a fost acuzat de fals intelectual și uz de fals, după ce în 2009 a consemnat nereal faptul că mai mulți membri PNL, consilieri locali și județeni, nu mai au sprijinul partidului, fiind excluși din PNL. Aceștia urmau să își piardă funcțiile, iar în locul lor să fie aduși persoane agreate de Țurcanu.

„Scopul urmărit a fost acela ca, în locul persoanelor alese în funcția de consilier local sau județean, să ajungă alte persoane, agreate de inculpat. Având în vedere că locul vacantat era ocupat de persoana aflată pe poziția imediat următoare pe lista cu care partidul a participat la alegeri, iar persoana agreată nu ocupa întotdeauna această poziție, ci o pozitie inferioară, inculpatul a emis hotărâri prin care erau excluse chiar și cinci persoane pentru a se ajunge ca funcția vacantată să fie ocupată de persoana dorită. În acest fel, inculpatul Țurcanu Florin a semnat acte (hotărâri, adrese) prin care se consemna, în mod necorespunzător realității, că Delegația Permanentă a PNL Botoșani din data de 21.06.2009 a hotărât excluderea a 23 de persoane din cadrul Partidului Național Liberal”, arătau procurorii.

Florin Țurcanu a fost condamnat în martie 2014, la 6 luni de închisoare cu suspendare, de magistrații Judecătoriei Botoșani. Țurcanu a anunțat că vrea să atace sentința la Curtea de Apel Suceava.

8. Marian Oprișan (PSD), președintele CJ Vrancea

Baronul de Vrancea a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție încă din 2006, fiind acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri și fals. Judecătorii din Focșani au decis însă în 2007 trimiterea dosarului la Parchetul Judecătoriei Focșani, pentru refacerea urmăririi penale, unde zace și în ziua de azi.

În cursul anului 2004, CJ Vrancea a primit suma de 1,9 milioane dolari din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT) pentru pietruirea drumurilor comunale din județul Vrancea. Procurorii anticorupție arată că comisia de licitație numită de Oprișan a selecționat și a atribuit lucrări de construcție unor firme neeligibile, conduse de apropiați ai lui Marian Oprișan – SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri  Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) și SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile). De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu și fără angajați.

Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasați. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate și efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrări nu au existat inspectori (diriginți de șantier) autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcții, cum impunea legea. 18 drumuri comunale nu au fost supravegheate și verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plățile s-au făcut integral în contul firmelor selecționate, la două – trei zile după semnarea contractelor. Ordinele de plată au fost semnate de inculpații Oprișan Marian și Diaconu Mircea, vicepreședintele CJ Vrancea, arată procurorii DNA.

Procurorii au mai arătat că în perioada 2004-2005, Oprișan a negociat și a achiziționat, fără hotărârea necesară a Consiliului Județean și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic „Căprioara”, în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziție, Oprișan Marian a alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta a întocmit și a înaintat Guvernului României o adresă falsă prin care a solicitat și a obținut suma de 3 miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresă sunt false, iar banii au fost utilizați tot pentru achiziția complexului.

De asemenea, în patrimoniul CJ Vrancea se află Hotelul „Rucăr” și „Hanul dintre Vii”, situate în localitățile Soveja, respectiv Câmpineanca. În perioada 2003-2005, acestea au fost utilizate de Oprișan ca locații de protocol pentru care inculpatul a alocat din bani publici, pentru așa-zise acțiuni de protocol, suma de 5,2 miliarde lei vechi. Potrivit legii, acesta nu putea să finanțeze respectivele locații, decât introducându-le în circuitul public.

Prejudiciul provocat de Marian Oprișan, conform procurorilor DNA, este de aproximativ 1,5 milioane de euro la Ministerul Transporturilor, de aproximativ 600.000 de euro la CJ Vrancea și de 75.000 de euro la Guvern.

Prima mare lovitură încercată de CFR Cluj după plecarea lui Dan Petrescu. Mutarea care a...
Ce fetiș pervers are Bendeac în pat! Ce le pune pe iubitele lui să îi...
FOTO. Larisa Iordache, apariție incendiară! Gimnasta nu are inhibiții și își arată trupul perfect pe...
FOTO. Larisa Iordache, apariție incendiară! Gimnasta nu are inhibiții și își arată trupul perfect pe...
A jurat că nu-i mai trebuie bărbați însurați. Pedeapsa în stil MAFIOT a unei soții...
OPINIE | Nu sînt doar ”pioneri” şi ”utecişti”: cine votează USR-PLUS, îi votează, de fapt,...
IMAGINI ȘOCANTE. Morți ținuți pe jos și mizerie la morga spitalului Horezu. Reacția directorului: „O...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000E pentru o noapte de amor cu Daniela...
Socrii au venit în vizită, neanunţaţi. Când s-au uitat sub pat, au simţit cum li...
Cele mai perverse PRACTICI amoroase. Jumătate dintre FEMEI fac asta în pat
SUPERB! Ce are Lidl România NOU în magazinele sale! Toți clienții trebuie să știe asta...
Ești NĂSCUT în decembrie? Iată ce se spune despre persoanele care au ziua în această...
Când se aprind luminițele în București 2020? Răspunsul clar dat de Nicușor Dan
Simptomele neașteptate care anunță o formă lungă de COVID-19. Semnele timpurii ale bolii
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Cine este femeia care îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis aproape peste tot
Iată cum arată familia lui Mario Fresh! Cum arată sora și părinții artistului. Cât de...
Inchide