Locul în care drogurile confiscate în stradă primesc „buletin de identitate”: „Se lucrează ca la non-stop”

Anual, prin vămile românești sunt introduse droguri în valoare de zeci de milioane de euro. În cele mai multe dintre cazuri, traficanți folosesc țara noastră ca poartă de intrare în Europa a drogurilor de mare risc (heroina, cocaină) precum și a drogurilor de risc (cannabisul). Doar în prima jumătate a acestui an, ofițerii antidrog au ridicat peste trei tone de droguri (cele mai mari capturi fiind de heroină, cocaină, cannabis) și 6.000 de comprimate interzise. În fiecare dintre aceste cazuri, substanțele au fost duse imediat după capturare în laboratoarele Poliției Române pentru a se stabili dacă sunt sau nu droguri, tipul și concentrația.

Poliția Română are patru laboratoare teritoriale în Constanța, Iași, Cluj, Timișoara și unul central în Capitală. Acesta din urmă, Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), și celelalte patru laboratoare nu se închid niciodată, se lucrează „ca la non-stop”, cum însuși chimistul șef susține.

AUTO Alertă pentru șoferi: Site-uri false care vând roviniete online, depistate de CNAIR

12:06

ULTIMA ORĂ Mugur Isărescu anunță inflație de 11% în iulie

11:50

În spatele unor uși securizate, o echipă formată din 11 specialiști ai Poliției Române supun, cu ajutorul unor aparate ultramoderne, drogurile la expertize minuțioase. Practic, tot ce ajunge din stradă este predat experților, ieșind ulterior, în unele cazuri după doar o oră, cu „buletin de identitate”.

„Suntem specialiști în cadrul Poliției Române, experți pe linie de droguri. În momentul în care sunt ridicate de pe stradă (n.r. drogurile) merg la procuror, acesta emite o ordonanță, cu ordonanța și cu probele vin la laborator, le predau aici, pe bază unui proces verbal de predare-primire, după care urmează analiza și răspunsul final”, susține Irenne Trofin, șefa laboratorului central.

Odată predate în acest loc, gramele de substanțe, până la acest moment doar cu suspiciune de stupefiante, merg în camera de preparare a probelor. În această încăpere se începe analiza obținându-se un extract care apoi este pus la aparate pentru stabilirea tipului de drog. „Indiferent de tipul de drog, fie că este iarbă, fie că este pulbere, acesta este supus unei extracției, de regulă cu un alcool, obținându-se o soluție din care o mica parte se trece într-o fiolă de analiză ce se injectează pe aparate”, explică chimistul șef.

În camera de preparare a probelor sunt rafturi pe care găsim zeci de sticluțe mici cu etichete de culoare galbenă pe care stau scrise „MDPV”, „DOB”, „Coca Frunze”, „Hașiș”, „Ciuperci” și multe alte denumiri de stupefiante. „Sunt etaloane pe care le ținem în aceste sticluțe. Proba care vine la analiză este comparată cu etaloane. Etaloanele care se descompun la temperatura camerei se tin obligatoriu în frigider pentru a le păstra proprietătilie”, susține șefa laboratorului.

Identificare finală a unei substanțe se realizează obligatoriu pe aparatul GC-MS (gaz-cromatograf cuplat cu spectrometrie de masă), aparatul fiind dotat cu mai multe librării de droguri. „Aici se realizeaza identificare stupefiantelor”, ne spune chimistul Irenne Trofin, în timp ce intrăm în camera unde se află aparatele de analiză.

„Aceste aparate permit identificarea tuturor substanțelor ce se găsesc într-o probă. Aici, spre exemplu, avem anfetamină”, continuă femeia arătând spre monitorul aparatului.

Lângă camera cu aceste aparate este încăperea unde se pot identifica tipurile de sol în care au fost cultivate plantele. „În această cameră se identifică metalele din probe. Aici putem identifica tipul de sol, aici putem spune de unde provin, ce tip de sinteza s a folosit”, adaugă chimistul.

Pentru substanțele halucinogene, probele se prelucrează la un aparat diferit, pentru că altfel s-ar putea descompune. Aici ajung droguri ca LSD-ul, cannabisul sau ciuperci halucinogene. Un aparat diferit se folosește și pentru pastilele de ecstasy, aici putând fi stabilite toate impuritățile din acestea. „E o muncă antrenantă aici la noi, uitați, a venit o urgență”, ne spune șefa Laboratorului în timp ce ne îndreptăm spre camera de primire.

Un ofițer antidrog tocmai a adus la analiză o farfurie și un clește, ambele prezentând un praf alb pe ele. Analiza facută, în regim de urgență, a arătat că praful era cocaină. Au fost însă numeroase situații, chiar și cu ofițeri sub acoperire în rol de cumpărători, când în loc de droguri era praf de var sau de cărămidă.

„Sunt destul de dese. Am avut colegi care au venit de la o cumpărare cu probe la analiză, să vadă dacă ulterior mai iau sau nu, și au fost capucino, lactoză, anabolizante.Aceste cazuri le numim ‘țepe’. În funcție de ce le spunem noi, ei (n.r. ofițerii sub acoperire) știu cum să vorbească cu traficantul”, precizează Irenne Trofin.

Aici a fost adusă pentru testare și cea mai mare captură de cocaină făcută vreodată în România, cele 2,5 tone găsite în luna iulie în Portul Constanța. „Toate au fost aduse aici. Le-am desfăcut, le-am identificat după logo, după ambalaje, le-am separate și ulterior am și analizat. Toată cantitatea a fost adusă aici. A trebuit cântărită”, declară șefa Laboratorului.

În topul drogurilor ajunse la testare în acest laboratorul se află cannabisul, urmat de heroină, mai precizează chimistul. „Cocaina a apărut iar, dispăruse la un moment dat cu totul. Ecstasy avem iar, deși au fost ani în care nu am avut o pastilă. LSD mai rar, ciuperci halucinogene rar”, adaugă Irenne Trofin.

Ofițerii antidrog susțin că în primele șase luni ale anului peste 400 de persoane au fost ridicate pentru suspiciuni de trafic de droguri. Reprezentanții Poliției Române susțin că România rămâne o țară de tranzit a drogurilor, nu o piață de desfacere. Droguri de mare risc ca heroina, cocaina și ecstasy au, de cele mai multe ori, destinație finală țări ca Germania, Spania, Olanda, Anglia sau Franța.