Majorarea salariilor de la Transporturi e neconstituțională, a decis CCR

„Am admis sesizarea care se referă la Ordonanța 68/2015, legea de aprobare, textul prin care se acordau 23 de clase de salarizare în plus salariaților din Ministerul Transporturilor, așa cum Guvernul l-a și criticat, și noi am considerat că este neconstituțional deoarece creează discriminări în raport cu celelalte categorii de funcționari aflați în aceeași situație. Am considerat că s-a încălcat articolul 16 din Constituție cu privire la egalitatea în drepturi”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței.

Dispozițiile legii privind aprobarea OUG 68/2015, declarate neconstituționale, au fost atacate la CCR de către Guvern pe 11 iulie. Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016. Legea fusese adoptată de Parlament pe 28 iunie 2016.

RĂZBOI SUA bombardează Iranul pentru a patra noapte la rând

01:14

FINANCIAR Trezoreria SUA a împrumutat lunar 155 de miliarde de dolari în acest an. La cât se ridică dobânzile pe săptămână

00:45

„Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanței cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creștere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 și 13,6 milioane de lei, pentru 2017”, și-a motivat Executivul sesizarea de neconstituționalitate.

Pe de altă parte, judecătorii CCR au respins o altă sesizare a Guvernului, care prevede, printre altele, acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv.

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Ambele prevederi, aduse prin amendamente legii cadru 284/2010 privind salarizarea unitară, au fost declarate constituționale.

În schimb, CCR a amânat pentru 11 octombrie alte două sesizări ale Guvernului, dar și dezincriminarea conflictului de interese.

Una dintre cele două sesizări ale Guvernului amânate vizează legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Cea de-a doua sesizare a Guvernului amânată de CCR se referă la modificările aduse la două legi, 95/2006 și 263/2004, modificări care permiteau Ministerului Sănătății și instituțiilor cu rețea sanitară să acorde personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe țară.

Și legea care prevede că aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzați de conflict de interese a fost amânată, pentru a doua oară de CCR, pentru 11 octombrie.

„Am amânat pe 11 octombrie această cauză întrucât a fost nevoie de aprofundarea studierii dosarului și lămuririi unor aspecte care s-au ridicat în timpul dezbaterilor. N-am cerut date suplimentare, noi facem cercetări suplimentare cu privire la aspectele care s-au ridicat”, a motivat președintele CCR, Valer Dorneanu, această decizie.