Marea evadare. Cum ar putea Parlamentul să-l ajute pe Mazăre să plece din țară

Curtea Constituțională a decis că mai multe articole din Codul de Procedură Penală care privesc măsurile preventive de control judiciar, dar și controlul judiciar pe cauțiune sunt neconstituționale. CCR a explicat că a luat această decizie deoarece pe măsura controlului judiciar codul nu prevede un termen fix. Decizia va avea efect doar după ce va fi publicată motivarea în Monitorul Oficial. Până atunci parchetele și procurorii vor putea să dispună măsura controlului judiciar. CSM a trimis către Parlament o propunere pentru a remedia din timp inadvertența din Codul de Procedură Penală.

Un efect secundar, dar important, al declarării neconstituționale a legii este și acela că suspecții pentru care procurorii sau instanțele au dispus interdicția de a nu părăsi țara nu vor mai avea această interdicție. Asta se poate întâmpla, potrivit experților consultați de gândul, numai după ce CCR va publica decizia în Monitorul Oficial.

CSM a sisizat, în urmă cu trei săptămâni, Comisia Juridică a Camerei Deputaților și a cerut să modifice Codul de Procedură Penală exact cu un amendament care să limiteze în timp controlul judiciar. Vicepreședintele CSM, Gheorghe Muscalu, a declarat pentru gândul că CSM a propus Parlamentului un amendament care să limiteze controlul judiciar la maxim un an de zile. „Noi am anticipat decizia și încă în urmă cu trei săptămâni am sesizat Comsia Juridică a Camerei Deputaților și am cerut să amendeze Codul de Procedură Penală în sensul limitării duratei controlului judiciar. Cred că am propus limitarea la maxim un an a controlului judiciar. Nu cred că este în regulă ca un procuror să dispună controlul judiciar și după aceea să finalizeze dosarul peste trei ani”, a declarat vicepreședintele CSM, Gheorghe Muscalu

Dacă Parlamentul nu va amenda legea înainte de publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, atunci textele de lege contestate nu vor mai fi în vigoare în totalitatea lor. Astfel că procurorii nu vor mai putea dispune interdicția de a părăsi țara și, în plus de asta, cei care au aceste interdicții în acest moment vor scăpa de această limitare.

Un astfel de caz este cel al lui Radu Mazăre. În aprilie anul acesta Curtea Supremă a respins cererea DNA de a-l aresta pe primarul Mazăre, dar a decis ca el să fie cercetat sub control judiciar. O măsură complemetară fiind aceea că acestuia i s-a interzis să părăsească teritoriul României. Din aprilie, Mazăre a contestat în repetate rânduri decizia instanței, dar fără succesc. Acum, însă, dacă Parlamentul nu va amenda în timp util procedura penală, Mazăre va putea să plece din România. Un alt caz este cel al omului de afaceri Nelu Iordache, și el fiind judecat pentru corupție și având interdicția de a nu părăsi Capitala.