Mesaj dur al cancelarului Merkel după summitul de la Viena: Oamenii din Balcani să nu mai ceară azil, că nu au nicio șansă

În pofida faptului că a fost prezentată drept o reuniune între reprezentanți UE și lideri ai țărilor din Balcanii de Vest în vederea discutării afluxului de imigranți din această regiune a Europei, părți importante ale agendei întâlnirii au fost dominate de știrile momentului cu privire la imigranți africani, un camion cu imigranți morți descoperit în Austria și despre valul de refugiați aflați în drum către Occident dinspre Insula elenă Kos.

Valuri de oameni care vin din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia și Serbia au creat, la rândul lor, tensiuni în Uniunea Europeană (UE). Însă țările participante s-au concentrat mai mult asupra crizei imigranților, din cauza faptului că aceste țări sunt considerate o trambulină pentru ceilalți imigranți care intră în UE prin Grecia și care caută, după aceea, să-și continue drumul prin Blacanii de Vest.

ALEGERI Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit presei franceze

00:25

EXCLUSIV Deputatul PNL Ionuț Stroe susține că în octombrie va începe un nou proces împotriva congresului în care Bolojan a schimbat conducerea partidului

23:23

Alți 1.288 de refugiați din Orientul Mijlociu, marea majoritate originari din Siria, au intrat în Macedonia dinspre Grecia de miercuri și până joi, au anunțat autoritățile de la Skopje.

Refugiații au fost înregistrați și li s-au eliberat documente care le oferă un termen de trei zile în care să ceară azil sau să părăsească țara.

Problema este deosebit de îngrijorătoare pentru Ungaria – care a devenit de facto al doilea punct de intrare a imigranților în UE, după Grecia. Budapesta a înregistrat a treia zi consecutiv un număr-record de imigranți – 3.241 – joi.

Valul de refugiați care se îndreaptă către Ungaria continuă – în pofida gardului pe care autoritățile ungurești îl ridică pe cei 175 de kilometri de frontieră cu Serbia.

Ministrul german de Interne Thomas de Maziere a declarat, la Nuremberg, că Europa a fost luată prin surprindere de numărul de oameni care vin în Occident pe așa-numita „rută balcanică”, număr care a crescut cu peste 600% față de numărul de anul trecut.

„Acest lucru nu era previzibil”, a declarat el, subliniind că, pentru o comparație, traversarea Mediteranei de către imigranți a crescut „numai” cu 5-6% de la an la an.

Ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz a îndemnat, înainte de reuniune, la o redistribuire a imigranților mai corectă, într-un interviu pentru postul german ARD.

„Problema este că există 18 state în UE care au mai puțin refugiați, la un loc, decât are Austria”, a declarat el.

Germania a fost de asemenea „inundată” de solicitanți de azil – 800.000 fiind așteptați anul acesta. Însă aproximativ 45% dintre solicitări sunt depuse de către imigranți din cele șase țări balcanice care au participat la summitul de joi.

„Este necesar să le spunem (oamenilor din Balcani că) nu prea au nicio șansă să primească azil, deoarece avem nevoie de acele resurse pentru oamenii care fug din calea războiului”, a subliniat cancelarul Angela Merkel, anunțând că țara sa cooperează cu Franța, Italia și Grecia pentru a ajunge la o poziție comună cu privire la criza refugiaților.

Președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a respins, la Bruxelles, acuzații potrivit cărora UE nu face suficient pentru a controla criza, subliniind că blocul european a avansat o serie de propuneri în vederea împărțirii poverei imigranților care sosesc, doar pentru ca aceste propuneri să fie respinse de către statele membre al Uniunii.

Merkel a avertizat că locuitorii Germaniei și din alte părți ale Europei așteaptă o distribuire corectă a refugiaților între statele UE.

„Altfel, unele popoarele nu vor înțelege”, a spus ea.

Cancelarul austriac Werner Faymann a declarat că descoperirea imigranților morți în țara sa este dovada faptului că este necesar ca Europa „să salveze oamenii de infracționalitate”. Merkel a deplâns, la rândul ei, „moartea tragică” a acestor oameni care căutau siguranță și protecție.

Aceste avertismente vin pe fondul unor noi informații desșre violențe împotriva imigranților în Danemarca și Germania și în contextul unei îngrijorări față de eventuale noi confruntări violente la Heidenau, în Germania, după protestele violente din weekend.

La rândul lor, reprezentanții celor șase țări din Balcani au insistat asupra necesității concentrării asupra problemelor lor. Ministrul kosovar de Externe Hashim Thaci a declarat pentru tabloidul german Bild că problema imigranților relevă necesitatea creșterii nivelului investițiilor în regiune.

Premierul sârb Aleksandăr Vucici a spus că, poate, o eventuală accelerare a negocierilor de aderare la UE a țărilor din Blacani ar putea ajuta la soluționarrea problemei.

„Balcanii pot oferi Europei o nouă putere”, a spus el. „Ar trebui să facem parte din UE și ar trebui să ne asumăm responsabilitatea pentru refugiați”, a adăugat el.

„Nu vedem UE ca pe un bancomat sau un ATM”, a mai spus Vucici. „Vdem UE ca pe o organizație care constă în multe instituții cu valori foarte importante, pe care le împărtățim”, a adăugat premierul sârb.