Modernizarea ANAF: De la proiectul derulat 5 ani pe hârtie, la calculatoarele vechi și supraîncărcate

În luna mai 2019, la cinci ani de la semnarea acordului cu Banca Mondială, Guvernul a decis, prin hotărâre semnată de premierul Viorica Dăncilă, ca programul de modernizare infrastructură IT cu bani împrumutați de la Banca Mondială să fie anulat.

În expunerea de motive se arăta că:

„Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în calitate de Agenție de implementare, a considerat justificată solicitarea de închidere a Proiectului de modernizare a administrației fiscale (RAMP) datorită următoarelor motive:
-înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF), care vizează schimbări de ordin strategic la nivelul structurii și modului de funcționare a sistemelor informatice, care intrăîn contradicție cu obiectivele RAMP;
-numeroasele modificări ale legislației fiscale care pot conduce la nevoia de reconfigurare substanțială a unui sistem informatic de tip COTS, respectiv la costuri suplimentare;
-necorelarea cu nevoile reale ale ANAF, nevoile și prioritățile pe termen scurt sunt diferite de ceea ce poate oferi într-o perspectivă medie sistemul informatic de tip COTS”.

Ca urmare, la cererea ANAF, Ministerul de Finanțe a solicitat BIRD anularea sumei de 51.902.124 euro și închiderea proiectului (cu excepția unor contracte aflate în derulare și auditul împrumutului) la data de 31 martie 2019.

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale (Revenue Administration Modernization Project – RAMP), încheiat în anul 2013, în valoare de 70 de milioane euro, urma să fie finalizat anul trecut. Timp de doi ani, în 2015 și 2016 nu s-a întâmplat însă nimic.

Reprezentanții Băncii Mondiale au sesizat în repetate rânduri că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT și că sumele au fost cheltuite doar pentru analize.

În realitate, situația de la ANAF este mult mai gravă. Sistemul învechit și aparatura depășită au fost probleme sesizate încă din 2017, de șeful ANAF de la acea vreme, Bogdan Stan. Cât despre proiectul comun cu Banca Mondială, acesta era doar pe hârtie.

„De când am preluat această funcție, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie și, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret”, spunea Bogdan Stan, în anul 2017, președinte ANAF.

Drept urmare, autoritățile au decis să prelungească termenele până în 1 ianuarie 2021.

Principala problemă sesizată era tocmai infrastructura de servere și unități de stocare a Centrelor de date ale ANAF, multe prea vechi să facă procesului aflat în derulare. În urmă cu doi ani, șeful ANAF vorbea despre un grad de încărcare de 99%, ceea ce făcea imposibilă orice fel de modernizare.

„Contractele de întreținere cu un contract de asigurare a funcționării infrastructurii sistemului informatic al ANAF. Avem nevoie de înlocuirea platformelor hardware cu unele noi. Trebuie să transferăm bazele de date, sistemele de fișiere, în tehnologii similar”, oferea ca soluție Bogdan Stan.

Conducerea ANAF informase doi premieri în legătură cu situația existentă (Sorin Grindeanu și apoi Mihai Tudose), dar fără rezultat.

Bogdan Stan este cel care s-a opus, în anul 2017, și înființării Centrului Național de Informații Financiare, transmițând inclusiv o adresă premierului Mihai Tudose prin care preciza că procesul de modernizare va fi și mai mult îngreunat.

Public, Stan a făcut referire la implicarea STS: „Părerea mea este că această bază de date ar trebui gestionată de ANAF și nu de Ministerul de Finanțe. (…) Implicarea STS în această problemă s-ar putea să creeze un disconfort din punct de vedere al depunerii declarațiilor de către contribuabili”.

În anul 2018, ministrul Finanțelor Ionuț Mișa declara că ANAF „a cheltuit doar 23,5% din banii alocați în programul de modernizare desfășurat din 2012 în cooperare cu Banca Mondială, suma respectivă, de 60 milioane lei, fiind cheltuită doar pentru analize și consultanță, niciun leu nefiind încă alocat pentru sistemul IT”.

Drept urmare, sistemul a rămas neschimbat, iar singura parte bună este aceea că România nu a trebuit să returneze forurilor europene și mai mulți bani: „Menționăm că nu majorează obligațiile financiare ale României față de BIRD și nici nu determină noi condiționalități economice față de cele convenite inițial între părți”, se arată în hotărârea guvernului de anul acesta.