Monica Iacob Ridzi a dat vina pe ceilalți inculpați în dosarul de fraudare a banilor publici în care este implicată. Procurori: Ea a fost părtașă încă de la început

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.

„Strategia de apărare adoptată de către toți inculpații a vizat pe de o parte negarea propriei responsabilități, iar pe de altă
parte aruncarea acesteia pe umerii celorlalți coinculpați (sau chiar și martori), fie că vorbim despre persoane cu funcții de decizie (directori), fie că vorbim despre subordonați ai acestora (consilieri). În realitate, ceea ce diferențiază inculpații este faptul că unii dintre ei au fost părtași de la bun început la fraudarea banilor publici, concepând, decizând și supervizând întreaga activitate infracțională (cum este cazul inculpatelor Iacob-Ridzi sau Vârsta), în timp ce alții au intervenit doar
punctual, în unele momente ale procesului fraudulos, corespunzător atribuțiilor pe care le aveau sau rolului încredințat (în cazul inculpaților – reprezentanți ai societăților private)”, potrivit motivării instanței.

Conform sursei citate, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru și ordonator principal de credite, a transferat responsabilitatea întregului proces de organizare a Zilei Tineretului către ceilalți inculpați, ca și subordonați.

„Ceilalți inculpați au susținut că au avut o implicare limitată în acest proces, fiecare dintre ei participând doar la unele secvențe ale acestuia în acord cu atribuțiile de serviciu, fără a cunoaște eventualele conotații de natură penală ale activităților desfășurate de către alți coinculpați. În același context, inculpații au arătat fie că nu au întocmit documentele ce li se impută prin actul de sesizare, ci doar le-au semnat, fie că au redactat niște proiecte ale acestor documente, care nu au reprezentat și forma finală, acestea fiind transmise altor inculpați, fie că, datorită funcțiilor ocupate, aveau obligația de a da curs dispozițiilor primite de la superiorii lor”, conform motivării judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Mai mult, conform sursei menționate, procesul de achiziție publică în cazul evenimentelor pentru care a fost condamnată Iacob-Ridzi a fost unul viciat, care a debutat cu stabilirea unor sume „din condei” ca plafon maxim de cheltuieli și a sfârșit prin atribuirea contractelor de servicii unor câștigători dinainte stabiliți.

„În privința serviciilor artistice și a materialelor de promovare, ceea ce se pune în discuție nu este inexistența acestora, ci costul lor exagerat, fiind rezultatul logic al unei proceduri de achiziție publică frauduloase. Este de remarcat în acest context că valoarea materialelor promoționale (șepci, tricouri, brelocuri, pixuri, baloane) aferente tuturor celor trei contracte, achiziționate unitar de către SC Artisan Consulting SRL, a fost de 286.452,80 lei, la care s-a mai adăugat suma totală de 29.563,75 lei reprezentând valoarea a două achiziții separate (postere, pliante, bannere, cordelină și mesh), iar suma totală alocată de MTS. pentru serviciile de promovare a fost de aproape trei ori mai mare (808.010 lei), în condițiile în care furnizorul nu s-a implicat prin forțe proprii în distribuirea lor, ci aceasta s-a realizat de către angajații MTS”, subliniază judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, de un complet de cinci judecători de la ICCJ, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru se află, în prezent, la Spitalul Penitenciar Jilava.

Fostul ministru i-a trimis, joi, președintelui Klaus Iohannis o scrisoare, în care îi cere să o grațieze, invocând faptul că este bolnavă, dar și starea de sănătate a celor doi copii ai săi, în vârstă de un an și șapte luni, respectiv cinci ani.

În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.