Moscova este preocupată de sistemele antirachetă din Europa și amenință din nou România și Polonia

„Aceste rachete ar urma să fie instalate în Polonia și România înainte de anul 2018. Observăm că Statele Unite creează noi sisteme antirachetă. Da, credem că vor apărea noi sisteme de tip SM-3 care vor fi o amenințare pentru Rusia. Testele efectuate anul acesta cu sisteme SM-3 au generat preocupare”, a declarat Pușni, potrivit agenției Sputnik.

Potrivit oficialului militar rus, Statele Unite ar intenționa să modernizeze aproximativ 50 de nave militare pentru a le folosi la extinderea sistemului antibalistic.

„Până în anul 2020, ne așteptăm ca 48-49 de nave militare americane să fie modernizate, pentru a fi folosite la sistemul antibalistic. Americanii au anunțat clar aceste planuri”, a subliniat Pușni.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

„Vom lua măsuri tehnice adecvate împotriva acestor amenințări. Suntem convinși că putem găsi un răspuns adecvat”, a adăugat oficialul rus.

Rusia a cerut săptămâna trecută Statelor Unite și Alianței Nord-Atlantice să renunțe la extinderea sistemului antirachetă, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul.

Acordul nuclear cu Iranul nu elimină amenințarea balistică, a răspuns un reprezentant al Alianței Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat și explicând că elementele antibalistice din România și Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. „Amenințarea balistică la adresa NATO este în creștere. Numeroase țări dețin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internațional cu Iranul nu modifică situația. Sistemul antirachetă va proteja aliații europeni ai NATO de amenințările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există și au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO”, declara oficialul NATO, sub protecția anonimatului, pentru agenția rusă Sputnik. „Scopul este contracararea tuturor amenințărilor din afara zonei euroatlantice. Sistemul antirachetă nu este antirus. Geografia și fizica nu permit sistemului NATO să doboare rachete antibalistice intercontinentale din bazele militare construite în Polonia și România”, a explicat oficialul NATO.

Reprezentantul NATO a făcut aceste declarații ca reacție la afirmațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a explicat că Rusia se așteaptă ca Statele Unite și NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear. Potrivit lui Lavrov, Moscova așteaptă ca Administrația Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor țări precum Iranul și Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaționale. Lavrov a amintit că președintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluționată criza nucleară iraniană. „De aceea, astăzi le-am atras atenția colegilor noștri americani asupra acestui fapt și așteptăm o reacție”, a declarat Lavrov pe 14 iulie.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania și Turcia. În urmă cu o lună, Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Națională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianței Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei și Chinei.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.