Motivul pentru care EVREII ar putea fi îngropați fără AUTOPSIE sau ÎMBĂLSĂMARE. Proiectul, depus la Senat de un deputat din grupul minorității

„La evrei, mai exact tradiția este imperativă ca persoanele decedate să fie înmormântate în mai puțin de 24 de ore. A fost un proiect care a fost adoptat anul trecut pentru a se putea realiza acest lucru, însă am descoperit ulterior că mai era o problemă, respectiv autopsia și activitatea de prosectură , îmbălsămarea, cosmetizarea, etc, lucruri care la noi sunt strict interzise. Proiectul vine să adauge această excepție pentru evrei ca să poată fi respectate tradițiile religioase”, a declarat inițiatorul propunerii legislative, deputatul FCER Silviu Vexler, pentru MEDIAFAX.

Proiectul de lege prevede ca persoanele decedate de religie mozaică să fie scutite de autopsie, îmbălsămare și cosmetizare, astfel încât să poată fi înmormântate în maxim 24 de ore.

Culisele dosarului de un milion de euro al lui Klaus Iohannis. Cum s-a ajuns la strămutarea procesului și de ce au fost invocate „presiuni asupra magistraților”

06:00

EXCLUSIV Livrarea avioanelor Boeing Max către Tarom se amână din nou. Compania aeriană românească explică, în exclusivitate pentru Gândul, motivele întârzierii acestui contract. Când ar putea sosi prima aeronavă americană

05:30

„Prin derograre de la prevederile (2) al art 8 și (1) al art 10 din Legea nr 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, persoanele decedate de religie mozaică sunt scutite de autopsie și activitatea de prosectură, la cererea familiei sau, în cazul persoanelor singure, a Federației Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic, în condițiile în care nu există suspiciunea unor implicații medico-legale prevăzute de lege. (…) Această propunere legislativă este neesară pentru asigurarea respectării tradițiilor Cultului Mozaic și a drepturilor credincioșilor evrei, având în vedere situațiile întâlnite de-a lungul timpului, în care diferite unități sanitare au refuzat scutirea de autopsie li de activitatea de prosectură, în absența unor prevederi legislative distincte și clare, a persoanelor de religie mozaică decedate”, prevede inițiativa legislativă.

Inițiatorul, deputatul Silviu Vexler, susține că proiectul respectă tradiția iudaică, care interzice lăsarea neînmormântării peste noapte a unei persoane decedate.

„Potrivit tradițiilor iudaice, înmormântarea persoanelor decedate și tratamentul corespunzător în pregătirea pentru înmormânatre sunt înțelese ca una din cele mai importante porunci date poporului evreu de către Dumnezeu. Această obligație se referă în primul rând la membrii familiei persoanei decedate, dar, în același timp și la fiecare evreu în parte, în special în cazul persoanelor singure, care nu au pe nimeni care să se poată ocupa de tot ceea ce implică ritualul de înmormântare. Este o poruncă care are precedență asupra tuturor celorlalte porunci pe care un evreu trebuie să le urmeze. Tora (Pentateuh- primele cinci cărți ale lui Moise din Vechiul Testament) interzice lăsarea neînmormântată peste noapte a unei persoane decedate, tradiție care provine din Deuteronom 21.33, fiind apreciat că lispa respectului acordat față de corpul persoanei decedate cauzează o mare durere sufletului celui decedat”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Sivliu Vexler adaugă că religia mozaică este o religie recunoscută în România.

„Unul din fundamentele Cultului Mozaic este credința în eternitatea sufletului. Această credință se manifestă și prin tratarea corpului neînsuflețit asemenea unuia viu, până la înhumare. Înmormântarea fără întârziere și tratamentul corespunzător în pregătirea pentru înmormântare sunt una din tradițiile deosebit de importante și sensibile pentru evreii din întreaga lume, condiserată drept obligatorie în acordarea respectului cuvenit pentru demnitatea persoanei decedate. Federația Comunităților Evreiești din România- Cultul Mozaic este Cult recunoscut în țara noastră, al cărui statut a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr 999/2008, cu modificările și completările ulterioare”, se mai arată în expunerea de motive.

Senatul este prima Cameră sesizată pentru acest proiect legislativ.