Nelu Iordache vrea să se împace cu părțile prejudiciate în dosarul privind deturnarea fondurilor UE. Câți bani trebuie să returneze omul de afaceri

Apărătorii lui Iordache au spus că acesta ar fi vrut să se împace cu cele două părți civile, însă acest lucru nu a fost posibil din cauza cadrului legal, întrucât potrivit articolului 159 din Codul de procedură penală, părțile implicate în dosar se pot împăca până la momentul citirii actului de sesizare a instanței. În acest context, avocații omului de afaceri au ridicat excepția de neconstituționalitate a acestui articol.

Tot la termenul de luni, avocații lui Iordache au cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar, fapt considerat „nefiresc” de către procurorul DNA, în condițiile în care magistrații Curții de Apel au decis, în urmă cu mai puțin de o lună, înlocuirea arestului cu arestul la domiciliu.

VIDEO Temutul infractor păgubos, Vasile Rodideal, a fost extrădat din Rusia în România

23:42

FLASH NEWS Sorin Grindeanu comentează dezvăluirile Gândul despre nunta lui Abrudean. „Beneficiarii contractului sunt cei care au fost la nuntă”

22:58

Tribunalul București ar urma să se pronunțe cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale și la cea de înlocuire a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

În 5 mai, Curtea de Apel București a decis definitiv ca omul de afaceri Nelu Iordache, care se afla în detenție de circa un an și cinci luni în dosarul în care este acuzat că a deturnat fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad, să fie judecat în stare de arest la domiciliu.

Curtea de Apel București a admis atunci solicitarea de înlocuire a măsurii preventive, după ce Tribunalul București a respins această cerere în mai multe rânduri.

Iordache se afla în arest din 2 decembrie 2012.

În 26 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani și înșelăciune.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Iordache pentru schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (61 de acte materiale), utilizarea cu rea-credință a creditului societății, în formă continuată (trei acte materiale), delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (136 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (20 acte materiale de instigare și șapte de autorat), fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (35 de acte materiale, din care 20 de acte materiale de autorat și 15 acte materiale de instigare), două infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, două infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, dintre care una în formă continuată.

Procurorii susțin, în rechizitoriul trimis instanței, că Nelu Ioardache a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 31.519.960 de lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA de firma administrată de acesta pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 kilometri, lucrarea fiind finanțată în proporție de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene. SC Romstrade SRL era societate lider a asocierii Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL care a încheiat contractul cu CNADNR SA.

Anchetatorii au arătat, în documentul citat, că suma de 31.519.960 de lei încasată de la CNADNR SA „a fost utilizată, în realitate, pentru achitarea unor datorii restante ale societății Romstrade SRL, pentru a susține societățile din grupul de firme pe care Nelu Iordache le controla în mod direct sau prin persoane interpuse, precum și în scop personal, după retragerea unor sume în numerar”.

Astfel, banii destinați construcției primului tronson de autostradă au fost folosiți de Nelu Iordache pentru achitarea unor datorii în valoare de 9.724.780 de lei ale societăților în care acesta era direct interesat, „între care o companie de transport aerian (Blue Air, n.r.), plăți făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă”.

Nelu Iordache i-ar fi determinat pe unii salariați ai SC Romstrade SRL să falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel încât să reiasă că plățile erau aferente lucrărilor la autostrada Nădlac – Arad, au precizat procurorii.

Totodată, procurorii susțin că Nelu Iordache ar fi retras din banii pentru primului tronson de autostradă suma de 9.861.000 de lei „cu scopul declarat al achiziției de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive în numele SC Romstrade SRL”.

„Pentru a crea o aparență de legalitate a retragerilor, inculpatul Iordache Nelu a semnat personal 7 dintre aceste contracte, iar în ceea ce privește alte 20 de operațiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, Iordache Nelu i-a instigat pe unii angajați ai SC Romstrade SRL să falsifice documente justificative”, au mai notat procurorii în actul de sesizare a instanței.

Banii destinați construirii primului tronson din autostrada Nădlac – Arad au mai fost folosiți de Nelu Iordache pentru rambursarea de dobânzi și comisioane restante totalizând 2.073.212,20 lei aferente unui contract de credit, precum și „cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni , precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție a unui complex în comuna Adunații Copăceni”, potrivit procurorilor.

„Toate aceste plăți nu au legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii. Pentru a disimula adevărata proveniență a banilor, și anume avansul încasat de la CNDNR SA și pentru a-i folosi în interes propriu și al societăților în care era interesat, inculpatul Nelu Iordache a trecut acești bani, pe bază de facturi ce atestau operațiuni fictive, prin anumite firme”, potrivit rechizitoriului procurorilor.

Banii s-au apoi întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul SC Romstrade SRL deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii. „Suma ce a făcut obiectul operațiunilor de spălare a banilor este de 25.000.000 lei”, au mai arătat procurorii.

Schimbarea de către Romstrade a destinației fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac – Arad a dus la nerealizarea proiectului și suspendarea plăților de către Comisia Europeană.