O REALITATE RUȘINOASĂ pe care România nu o mai poate ascunde

România înregistrează cel mai mare număr de nașteri la adolescentele sub 15 ani dintre statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit statisticilor oficiale, anual, în România, din cei aproximativ 200.000 de copii care se nasc, peste 9.000 provin din mame minore, potrivit datelor obținute de gândul de la Institutul Național de Statistică (INS).

Numai în ultimii 4 ani, în România s-au născut aproape 38.000 de copii din mame minore. Aceste cifre ne clasează pe un loc fruntaș la nivel de Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de minore care devin mame, potrivit datelor UNFPA – United Nations Population Fund.

INEDIT Românii nu își mai botează copiii cu nume ca: Ion, Constantin sau Andreea. Ce prenume exotice aleg

19:55

CONTROVERSĂ Maia Sandu îl acuză pe Putin că folosește pașapoartele ruse pentru Transnistria ca instrument de recrutare pentru războiul din Ucraina

19:29

Acest lucru a determinat comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale (Comitetul ONU) să ceară Guvernului României să-și revizuiască legile și politicile pentru a asigura accesul la îngrijiri de sănătate sexuală și a reproducerii pentru femeile și adolescentele din țară.

În recomandările emise în 28 noiembrie, Comitetul a arătat că România ar trebui să adopte o strategie națională privind sănătatea și drepturile sexuale și ale reproducerii și să introducă în mod obligatoriu în școli un program cuprinzător de educație sexuală, pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente.

Comitetul ONU a subliniat că România a rămas în urma celorlalte state membre în ceea ce privește promovarea sănătații și drepturilor sexuale și reproductive ale adolescenților și femeilor, statisticile oficiale arătând că rata mortalității materne este de două ori mai mare decât media UE, iar România înregistrează cel mai mare număr de nașteri la adolescentele sub 15 ani dintre statele membre.

De asemenea, Comitetul ONU și-a exprimat îngrijorarea și față de creșterea numărului de cadre medicale care refuză efectuarea serviciului medical de întrerupere legală de sarcină, ceea ce, în opinia specialiștilor, duce la limitarea accesului la avort în condiții de siguranță.

Comitetul este îngrijorat și de faptul că resursele alocate pentru sectoarele sociale (sănătate, protecție socială și educație) rămân inadecvate și regretă că România nu a fost în măsură să absoarbă pe deplin și să utilizeze fondurile alocate de UE, din cauza capacității administrative limitate, birocrația excesivă și cazuri de corupție.

În raport, Comitetul notează că rămâne preocupat de gradul ridicat de corupție din România și de impactul acesteia asupra respectării depline a drepturilor economice, sociale și culturale ale populației, în ciuda numeroaselor măsuri luate pentru combaterea ei, dar și de faptul că salariile mici ale funcționarilor publici, ale personalului medical, din educație, precum și sancțiunile prea indulgente în cazurile de corupție pot împiedica punerea în aplicare eficientă a acestor măsuri de combatere a corupției.

Comitetul este îngrijorat și de faptul că părinții sunt împovărați cu plățile suplimentare școlare pentru diverse scopuri, deși învățământul primar ar trebui să fie gratuit, și, deși a menționat progresele recente, constată că calitatea educației și formării ar trebui îmbunătățite considerabil.

O altă îngrijorare vizează procentul mare de copii romi rămași fără educație formală și ratele ridicate de abandon, în ciuda măsurilor luate de către statul-parte în această privință. Comitetul se arată preocupat și de cazurile care indică segregare persistentă a copiilor romi și a copiilor cu dizabilități în sistemul școlar.