Omar Hayssam, audiat la Direcția Națională Anticorupție în dosarul IPRS Băneasa

Omar Hayssam a fost dus, vineri dimineață, la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi audiat în dosarul privind privatizarea fostei Întreprinderi de Piese Radio și Semiconductori (IPRS) Băneasa, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în cadrul procedurii de privatizare a fostei Întreprinderi de Piese Radio și Semiconductor Băneasa au fost depuse mai multe înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a unei firme reprezentate de Omar Hayssam, actele fiind necesare pentru a participa la privatizarea societății.

IPRS Băneasa a fost înființată în 1962. În septembrie 2003, pachetul majoritar de 51,4 acțiuni al întreprinderii a fost cumpărat de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de omul de afaceri Omar Hayssam, iar ulterior IPRS Băneasa și-a încetat activitatea.

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Nicușor Dan ne spune că nu are încredere că acest Consiliu pentru Pace nu ar încălca anumite legi internaționale”

07:30

ACTUALITATE 14 Februarie, calendarul zilei: Gheorghe Craioveanu împlinește 58 de ani, Ghiță Mureșan face 55. Valentine’s Day

07:15

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”, sirianul fiind judecat în alte două dosare, pentru fuga din România și pentru delapidare. În cele cinci dosare anchetele au fost făcute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 și condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare. Hayssam a primit pedeapsa pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

Într-un alt dosar, cunoscut ca „Volvo”, în 26 mai 2010, Omar Hayssam și cei doi asociați ai săi, Quasim Essa și Mohamad Omar, au fost condamnați de Tribunalul București la 16 și, respectiv, 14 ani de închisoare pentru înșelarea mai multor firme de leasing. Aceștia au fost acuzați că au înșelat firmele de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria și Egipt. Sentința a fost atacată la Curtea de Apel București, care a menținut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocații celor trei au contestat decizia Curții de Apel București la instanța supremă, care în 22 noiembrie 2012 a dat o decizie definitivă în acest dosar, menținând condamnările dispuse de instanțele inferioare.

Omar Hayssam mai are o condamnare definitivă, de trei ani de închisoare pentru fraudă, în dosarul „Foresta Nehoiu, dispusă în 29 iunie de instanța supremă. Instanțele inferioare dispuseseră achitarea inculpaților din acest dosar.

Omar Hayssam a mai fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un alt dosar, în 2 octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, de cumnatul său, Mihai Nasture și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare. Dosarul se judecă la Tribunalul București, iar la ultimul termen de judecată, din 23 iulie, avocații inculpaților au cerut amânarea judecării cauzei, pe motivul lipsei procedurii de citare cu Omar Hayssam. Instanța a stabilit două termene, respectiv unul în 31 iulie, când se va judeca propunerea de arestare făcută de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam și a fratelui său Mohamad în acest caz, iar un altul pe fond, în 9 septembrie.

Omar Hayssam este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați. Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Omar Hayssam a fost condamnat în lipsă în cele trei dosare, el fugind din țară în iunie 2006, în timp ce era judecat în dosarul privind răpirea lui Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian.

Omar Hayssam a fost predat Poliției Române în dimineața zilei de 19 iulie, anunța purtătorul de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea.

În 23 iulie, Poliția Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reținere și arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în țară, într-o unitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentanții ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului București Rahova și este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.