OSCE cere autorităților române să nu reintroducă insulta și calomnia în Codul Penal

Reprezentantul OSCE pentru libertatea mediei, Dunja Mijatović, și-a exprimat, joi, dezamăgirea față de amendamentatele adoptate recent prin care insulta și calomnia sunt reincriminate în Codul Penal și cere autorităților române să nu adopte aceste măsuri.

„Incriminarea discursului poate pune frână dezbaterilor și poate fi folosită pentru a proteja oficialii de critici. Teama de acuzații penale ar putea duce la autocenzură și, în cele din urmă, poate avea un efect nedorit asupra jurnalismului de investigație. De aceea, sunt îngrijorată de recentele amendamente legislative”, a declarat Mijatovic, care a condamnat și modul în care societatea civilă „a fost omisă de la procesul de consultare”.

Reprezentanta OSCE a precizat că România a făcut „un pas important” în 2006 când a dezincriminat insulta și calomnia. „Sper că aceste amendamente nu vor fi finale și fac apel la autoritățile competente din România să le respingă, deoarece ele reprezintă un serios regres pentru libertatea mediei din România”, a mai spus Dunja Mijatović.

FINANCIAR „Entuziasmul exagerat al companiilor tech pentru AI ar putea duce la recesiune globală”, avertizează o organizație internațională

22:45

STATISTICĂ Sondaj Curs: 46% dintre bucureșteni consideră că Primarul General, Ciprian Ciucu, ar trebui să demisioneze după ce a fost pus sub acuzare de DNA

22:27

Ea a subliniat că jurnaliștii români trebuie să poată informa „societatea asupra unor chestiuni de interes public fără teama de a fi urmăriți penal”.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul Penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, printre care și la articolele privind insulta și calomnia.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.

Potrivit articolului 205 – Insulta, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește”.

Comisia juridică, printr-un amendament, a completat acest articol în ce privește pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei.

Potrivit articolului 206 – Calomnia, „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei.

Comisia juridică a propus, printr-un amendament, creșterea limitei minime a amenzii pentru calomnie, de la 250 de lei la 500 de lei.

Membrii Comisiei au arătat în raport că au luat în considerare pentru aceste modificări mai multe aspecte derivate din considerentele deciziilor Curții Constituționale.

Astfel, prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituțională, având ca practică și decizia CC din 2000, a stabilit că abrogarea articolelor 205, 206, respectiv 207 – privind insulta, calomnia și proba verității – este neconstituțională. Astfel, pe cale de consecință, efectele abrogării au încetat, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării au continuat să producă efecte, articolele 205, 206 și 207 fiind în vigoare, potrivit raportului Comisiei.

Membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul nu poate abroga articolele privind insulta și calomnia, ci se poate pronunța doar cu privire la cuantumul sancțiunii.

„Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condițiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute și garantate de Constituție”, se arată în documentul citat.

Totodată, membrii Comisiei au menționat că, deși CC s-a pronunțat în 2007, unele instanțe au considerat că infracțiunile prevăzute la articolele 205 și 206 au rămas dezincriminate.

În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în 2010 o hotărâre de unificare a practicii prin care a decis că infracțiunile prevăzute la articolele 205 și 206 au rămas dezincriminate, fiind abrogate.

„Hotărârea este prost motivată și se bazează pe confuzia dintre «abrogarea abrogării» și «declararea neconstituțională a abrogării». Diferența este enormă: «abrogarea abrogării» nu repune în vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000; «declararea neconstituțională a abrogării» face să înceteze efectele abrogării, adică repune în vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 și a DCCR nr.20/2000”, se arată în raportul Comisiei juririce a Camerei Deputaților.

Pe de altă parte, membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul a încălcat decizia Curții Constituționale din 2007, deoarece în noul Cod Penal nu a mai prevăzut infracțiunile de insultă și calomnie, acestea fiind astfel dezincriminate.

Comisia menționează că CC și-a păstrat jurisprudența și a stabilit din nou, în 2013, că abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta și calomnia este neconstituțională.