Osemintele lui Constantin Brâncoveanu vor fi venerate ca moaște

În perioada 12 – 15 mai, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului București, prin responsabilul de șantier, arheologul Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, arheologul Raluca-Iuliana Popescu și expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologică a zonei mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu din biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa de cercetare a fost completată de doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv Andrei Soficaru și Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer.

În urma cercetării, au fost găsit trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcașului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), depuse în cripta de nord a mormântului încă din anul 1720 de către soția sa, Marica Brâncoveanu.

CONTROVERSĂ Execuție eșuată în SUA: Christa Pike a supraviețuit după două injecții letale și a fost spitalizată. Ce au cerut avocații primei femei condamnate la moarte în Tennessee, în ultimii 200 de ani

13:10

REACȚIE Mesajul lui Dominic Fritz în prima zi de când nu mai e primar în Timișoara

12:58

În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716 – 1719), identificate pe baza unor inițiale metalice (I.M.) însoțite de o coroană, montate pe sicriu, a explicat, Gheorghe Mănucu-Adameșteanu. Printre oseminte, se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conținea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care acesta declara că în acel sicriu se află osemintele strămoșului său, domnitorul Ioan Mavrocordat.

În al treilea sicriu, potrivit parohului Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București, Emil Nedelea Cărămizaru, ar fi osemintele ale altor membri ai familiei – soția domnitorului, Marica, două fiice, Ștefan, al doilea născut al familiei, și un alt fiu, Mateiaș.

În sicriul lui Constantin Brâncoveanu au fost găsite un craniu și oseminte depuse în formă de cruce.

Potrivit cercetătorilor, „craniul aparține unei persoane de sex masculin, cu vârsta de aproximativ 60 de ani”. „Acesta prezintă urmele unei perforații de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuțit. De asemenea s-au putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”, a spus Mihai Constantinescu.

Aceste observații sunt în concordanță cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu și cu observațiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932, de către Nicolae Minovici și Francisc J.Rainer.

Părintele Ionuț Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a spus, la rândul lui, că rănile identificate de antropologi, corespund martiriului acestuia, tăierii capului și faptului că i-a fost străpuns craniul spre a fi purtat prin oraș în văzul mulțimii.

„Noi toți care am fost prezenți la deschiderea sicriului am trăit un moment foarte emoționant. Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepicopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de osemite, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică”, a mai spus Corduneanu.

Pentru celelalte oseminte, a fost oficiată slujbă joi seară și acestea au fost reînhumate.

Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost identificate în anul 1932 cu ocazia cercetărilor arheologice realizate în biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. Alte cercetări au fost făcute în timpul lucrărilor de consolidare a mormântului voievodal, din anul 1985, sub coordonarea arheologului profesor universitar Panait I. Panait.

Sfintele moaște ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost așezate după o rânduială specială într-o raclă confecționată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române.

În dimineața zilei de 21 mai 2014, în ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvârșirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei patriarhale, începând cu ora 15.00, va avea loc o procesiune solemnă cu moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu pe următorul traseu: Catedrala Patriarhală, biserica Domnița Bălașa, Piața Universității și biserica Sf. Gheorge Nou, unde vor fi depuse sfintele moaște.

La ora 7.00, moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, vor fi așezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, pentru a fi venerate de către cler și credincioși.

De la 9.00, Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, în Altarul de vară al Catedralei patriarhale.

Procesiunea, care va începe de la ora 15.00, se va desfășura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinții Apostoli, cu oprire la Biserica „Așezămintele Brâncovenești Domnița Bălașa”, strada Palatul Justiției, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Națiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea București (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava” și Academia Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu și susținute material de către familia domnitorului martir, bulevardul Ion C. Brătianu și se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, în jurul orei 17.00. Acolo, racla cu moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi așezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

Traseul procesiunii este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor lui Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala patriarhală, la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”.