Percheziții la Oficiul de Plăți pentru Dezvoltare Rurală Brașov, într-un caz de corupție

Procurorii DNA fac, miercuri, 27 de percheziții în județul Brașov, printre care și la sediul Oficiului Județean de Păți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, într-un caz privind fapte de corupție și obținere nelegală de fonduri europene.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat, într-un comunicat de presă, că perchezițiile au loc la 27 de adrese din județul Brașov, printre care și la sediul unei instituții publice.

Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârșirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracțiuni de corupție și obținere nelegală de fonduri europene, a precizat DNA.

Contactată de corespondentul MEDIAFAX, Nicoleta Buta, șefa Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP) a spus că se află în concediu medical, la tratament în Sovata, și că nu știe care este obiectul perchezițiilor DNA.

CONTROVERSĂ Criza apei naște războiul de pe Facebook. Acuzat de USR că e principalul vinovat pentru problemele de mediu din România, PSD ripostează

19:47

Adevărul despre afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Documentul care clarifică totul: de unde sunt sumele investite

19:46

„Știu că se fac percheziții la noi, dar nu știu despre ce este vorba. Astăzi dimineața am fost sunată de un procuror ca să vină cineva să le deschidă sediul. Dar pe mine nu m-au convocat”, a afirmat Buta.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că instituția publică unde au loc percheziții este Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Brașov.

La finalul perchezițiilor vor fi duse la audieri cinci persoane, printre care doi oameni de afaceri și funcționari, au precizat sursele citate.

Cei doi oameni de afaceri din Brașov vizați de anchetatori, Gheorghe Dudu și Florin Macovei, sunt suspectați că au dat mită unor funcționari, inspectori, experți și șefi din cadrul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Brașov, oferindu-le bani, cadouri și sejururi la pensiuni din zona Brașovului, potrivit acelorași surse.

În schimb, oamenii de afaceri ar fi fost ajutați să obțină finanțări europene nerambursabile, în baza unor documente false. Cei doi oameni de afaceri s-ar fi folosit de angajați ai Oficiului pentru a dezvolta o fermă de găini și pentru a extinde și moderniza o fermă de curci.

Potrivit anchetatorilor, angajații Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală Brașov au abuzat de atribuțiile de serviciu pe care le aveau pentru a mușamaliza faptul că cei doi oameni de afaceri au creat aparența de eligibilitate pentru cele două proiecte.

Mai mult, funcționarii îi anunțau pe cei doi oameni de afaceri cu privire la verificările ce vizau proiectele europene. Echipele de control „au cosmetizat” faptul că la cele două ferme nu existau contracte individuale de utilități pentru proiectele derulate. În acest sens, Gheorghe Dudu ar fi cerut unor firme să declare în fals că furnizează apă și energie electrică, dar și să emită facturi reprezentând „contravaloarea” utilităților furnizate, susțin sursele citate.

Funcționarii publici ar fi ascuns și faptul că documentele justificative prin care s-a vizat cofinanțarea proiectelor de către cei doi oameni de afaceri sunt ilegale.

Conform surselor judiciare citate, două dintre proiecte vizează finanțarea unor ferme de găini, contractele fiind încheiate în iulie 2012 și având o valoare de peste 1,33 de milioane de euro fiecare. Cele două proiecte au fost implementate de Gheorghe Dudu, prin firmele Romagrafeed 2009 SRL și Romagra Otis SRL, ambele cu sediul în localitatea brașoveană Hălchiu.

Sursele judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că până în noiembrie 2012 cele două firme au fost administrate de Gheorghe Dudu, ulterior acesta cedând formal administrarea SC Romagrafeed 2009 SRL către sora sa, iar administrarea SC Romagra Otis SRL către soția sa.

În perioada iulie- octombrie 2013, experții OJPDRP Brașov s-au prevalat abuziv de atribuțiile de serviciu pentru a mușamaliza faptul că omul de afaceri Gheorghe Dudu a creat condiții artificiale de eligibilitate pentru cele două proiecte (prin fracționare artificială), cu toate că știau care este situația, favorizând astfel prejudicierea fondurilor PNDR alocate, adaugă sursele citate.

Programul național de dezvoltare rurală a fost prejudiciat astfel cu peste trei milioane de euro, au mai arătat sursele judiciare citate.

Procurorii sunt sprijiniți în acest caz de Serviciul Român de Informații și de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.