PERSONAJUL-CHEIE din dosarul „Duicu – trafic de influență la Guvern” a fost audiat. Ce le-a spus Petre Tobă procurorilor despre scena de la Palatul Victoria?

Ancheta în dosarul lui Adrian Duicu este încă în desfășurare. În urmă cu câteva zile, procurorii l-au audiat pe șeful Inspectoratului General al Poliției Române, chestorul Petre Tobă, au afirmat surse guvernamentale pentru gândul. Șeful IGPR nu a răspuns solicitărilor gândul de a-și prezenta punctul de vedere.

Pe lângă Petre Tobă, audierile au continuat în dosar. Luni, 28 aprilie, Curtea de Apel București a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pentru Adrian Duicu și Constantin Ponea, șeful IPJ Mehedinți.

Din informațiile prezentate până acum de procurori, reiese că Adrian Duicu conducea în Mehedinți o rețea de corupție integrată. Potrivit DNA, în centrul rețelei se plasează el și șeful Inspectoratului Județean de Poliție, Constantin Ponea. Duicu își folosea influența politică pentru a-l menține în funcție pe șeful IPJ, dar și pentru a-l promova la București în structurile centrale.

SOCIAL Persoanele fizice vor plăti mai mult la impozite pe locuințe, din 2026. Creșteri de 80% pentru proprietari

12:21

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe luni, 29 decembrie, de la ora 15.00, pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

12:20

Procurorii DNA susțin că Adrian Duicu a făcut trafic de influență chiar în cabinetul premierului din Palatul Victoria. Duicu a cerut ca șeful IPJ din județ, Constantin Ponea, să fie menținut și apoi avansat, iar în schimb polițistul i-a promis că îl scapă de dosarul de incompatibilitate de la ANI. Anchetatorii susțin că premierul l-a convocat la Guvern pe însuși șeful Poliției Române pentru a-i satisface doleanțele lui Adrian Duicu.

Acesta este și cel mai dezbătut aspect al dosarului Duicu. Premierul Ponta a negat în permanență întâlnirea cu șeful CJ Mehedinți. Cercetările DNA au relevat exact contrariul.

„La data de 13 iunie 2013, numitul Duicu Ioan-Adrian s-a deplasat la București, fără a fi însoțit însă de numitul Ponea Constantin Ștefan. Aici, de la cabinetul prim-ministrului, l-a sunat pe numitul Ponea Constantin Ștefan, transmițându-i că la premier se află ministrul Afacerilor Interne. Apoi, numitul Duicu Ioan-Adrian i-a transmis lui Ponea Constantin Ștefan un SMS, transmițându-i că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern. La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menținerea temporară a numitului Ponea Constantin Ștefan în funcția deținută și promovarea sa ulterioară în funcția de director adjunct al Direcției de Ordine Publică, solicitare cu care Tobă Petre s-a arătat de acord.” (sursa: Referatul procurorilor DNA)

Astfel că Adrian Duicu dorea să ocupe funcția de adjunct al Direcției de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Pe organigrama Poliției Române, acestă funcție este la același nivel cu cea de Inspector șef al unui Inspectorat Județean.

În iunie 2013, funcția de adjunct vizată de Constantin Ponea era ocupată prin împuternicire. Astfel, pentru ca omul lui Duicu să ajungă acolo avea nevoie de șeful Poliției Române ca să întrerupă împuternicirea celui care ocupa atunci funcția și să îl împuternicească pe Constantin Ponea. În jargonul poliției acestă operațiune se numește „alunecare” de o funcție pe alta.

Potrivit documentelor procurorilor, Adrian Duicu făcea trafic de influență în cabinetul lui Ponta pentru ca protejatul său, Constantin Ponea, să ocupe o funcție în structura centrală a IGPR. Procurorii spun că Ponta a participat la discuție și chiar l-a covocat la guvern pe șeful IGPR, Petre Tobă.

Petre Tobă, elementul cheie din dosarul lui Duicu

Petre Tobă devine astfel martorul cheie în acest dosar. Petre Tobă este cel care poate da greutate acuzațiilor formulate de DNA. Potrivit referatului procurorilor, Petre Tobă este cel căruia Adrian Duicu i-ar fi cerut în mod direct „menținerea temporară a numitului Ponea Constantin Ștefan în funcția deținută și promovarea sa ulterioară în funcția de director adjunct al Direcției de Ordine Publică”.

Șeful Poliției poate spune dacă, spre exemplu, discuția cu Duicu s-a purtat în fața premierului Ponta.  Petre Tobă poate spune dacă premierul Ponta s-a implicat activ în această discuție, dacă a fost parte activă a desfășurării evenimentelor sau dimpotrivă. Depoziția lui Petre Tobă de la DNA este crucială pentru direcția dosarului investigat de procurorii anticorupție.

Ar putea fi audiat Ponta în dosarul lui Duicu?

Depoziția șefului Poliției ar putea conta în economia dosarului și în privința modului în care va continua ancheta. Judecătorul de la Curtea de Apel care a decis arestarea lui Adrian Duicu a scris în motivarea deciziei că procurorii trebuie să refacă scena din Palatul Victoria. Adică DNA va reconstitui prin testimoniale întreaga scenă. Un element important în acestă scenă este și următoarea frază din referatul procurorilor DNA: „La solicitarea prim-ministrului, numitul Tobă Petre s-a prezentat la Guvern, prilej cu care aici s-a întâlnit cu numitul Duicu Ioan-Adrian, care i-a solicitat menținerea temporară a numitului Ponea Constantin Ștefan în funcția deținută și promovarea sa ulterioară în funcția de director adjunct al Direcției de Ordine Publică, solicitare cu care Tobă Petre s-a arătat de acord”.

Potrivit procedurilor, este la latitudinea procurorilor dacă premierul va fi chemat sau nu să ofere declarații față de acest moment.

Potrivit legii, funcțiile din Poliția Română nu pot fi negociate politic

Una din întrebările care se pune în dosarul Duicu este dacă un politician precum șeful CJ Mehedinți și premierul Ponta aveau de ce sa discute despre numirile din cadrul IGPR. L-am întrebat pe vicepreședintele sindicatului polițiștilor, Dumitru Coarnă, ce prevede legislația și dacă funcțiile de conducere din poliție sunt supuse negocierilor politice. Reprezentantul polițiștilor ne-a explicat că legea nu prevede nici o negociere politică pe funcțiile de conducere, dar că neoficial se întâmplă asta.

„Pe lege sub nici o formă nu se negociază politic. Fiind funcționari cu statut special, funcțiile se ocupă prin concurs sau examen. Mai există o posibilitate dacă există o funcție vacantă să fie împuternicit cineva pe funcție pentru șase luni, dar nu mai mult de două mandate succesive. Aici apare problema politică. Un număr mare de funcții de conducere sunt ocupate prin împuternicire pentru că acolo nu dai concurs. Și aici apare factorul politic și poți să faci cum vrei pe tabla de șah. În drept nu există această negociere politică, dar în fapt se întâmplă”, a explicat Dumitru Coarnă.