Premieră bizară în Justiție. Procurorul general se leapădă de magistratul PICCJ care a cerut achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Ce spune avocatul fostului premier

Situație fără precedent la cel mai înalt nivel în Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ). După ce procurorul de ședință Irina Kuglay a pus concluzii de achitare la termenul de judecată din 9 noiembrie, în dosarul în care fostul președinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a ieșit public, prin intermediul unui comunicat de presă, și s-a dezis de aceste concluzii ale magistratului care reprezenta chiar Ministerul Public în acest proces.

Parchetul General a anunțat că procurorul de ședință a pus concluzii potrivit propriei analize, iar asta nu va împiedica promovarea unor căi de atac împotriva unei viitoare hotărâri a instanței.

EXTERNE Republica Moldova solicită ajutor energetic din România. Moldelectrica face apel la consum rațional

16:37

SPORT În cadrul Galei Mari Sportivi ProSport, Ancuța Bodnar, argint cu barca 8+1, și-a anunțat decizia privind retragerea din canotaj

16:12

„La dezbaterile ce au avut loc în cursul judecății, în cauza privind un fost președinte al Senatului, procurorul de ședință a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicității faptei, pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale și a judecății, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004. Concluziile procurorului de ședință nu condiționează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, având în vedere rolul Ministerului Public de a apăra interesele generale ale societății”, potrivit PICCJ.

Avocatul Tudorel Toader: ”Procurorul a argumentat frumos și convingător de ce susține achitarea”

Unul dintre cei trei avocați ai lui Tăriceanu, Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a declarat, pentru Gândul, că a apreciat poziția procurorului de ședință, care ”a argumentat frumos și convingător de ce susține achitarea”.

”Procurorul de ședință a reprezentat Ministerul Public, aceasta e regula, și și-a exercitat prerogativa constituțională pe care o are, exprimându-și argumentele pe baza probelor din dosar. Că doamna Scutea, conducerea PICCJ, va decide ulterior pronunțării dacă va face sau nu apel, e dreptul domniei-sale. Așteptăm decizia instanței”, a mai spus avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu.

La termenul de judecată de la ICCJ, din 9 noiembrie, procurorul de ședință, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a solicitat completului de judecată achitarea fostului premier și președinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu, concluzionând că, în urma evaluării rechizitoriului și probatoriului, nu sunt întrunite elementele de tipicitate pentru infracțiunile de care acesta este acuzat.

Mai mult, procurorul de ședință Irina Kuglay a susținut în fața instanței supreme că textele de lege în baza cărora a fost trimis în judecată fostul președinte al Senatului “generează confuzie”.

Procurorul PICCJ: „Fapta nu există!”

„Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală – fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art. 16 lit. (b)”, a susţinut procurorul de ședință în fața instanței.

Procurorul a cerut și achitarea celuilalt inculpat din dosar, fostul senator PSD Cristian Marciu.

„În ceea ce priveşte fapta inculpatului Marciu de uzurpare de calităţii oficiale, anume că ar fi folosit fără drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru că fapta nu întruneşte un element de tipicitate al infracţiunii. (…) Nu există fapte ilicite, ceea ce impune şi respingerea acţiunii civile”, a concluzionat procurorul PICCJ Irina Kuglay.

Apărarea a demontat acuzațiile

Ancheta și rechizitoriul cu care PICCJ a sesizat instanța de judecată în acest caz au fost realizate de procurorul Dana Matei, sora notoriului judecător Ionuț Matei, pensionat imediat după condamnările controversate date în dosarul Ferma Băneasa.

Prin acest rechizitoriu, Călin Popescu Tăriceanu era acuzat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale. Tăriceanu a fost trimis în judecată în luna decembrie 2020, procurorul de caz Dana Matei susținând că acesta nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În cursul judecății, apărătorii lui Tăriceanu au adus argumente clare că fostul președinte al Senatului, conform legii, nu avea nicio implicare care să fi dus la susținerea unor astfel de acuzații și că, în conformitate cu legislația în vigoare, acesta a respectat toți pașii procedurali, adică a adus la cunoștința Biroului permanent situația senatorului Marciu. La rândul lui, Biroul permanent a sesizat Comisia juridică, dar această Comsie juridică, deși avea responsabilitatea de a analiza și de a face un raport, nu a făcut acest lucru, procurorul de caz transferând această responsabilitate către președintele Senatului de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu.