Premieră. Curtea Supremă l-a declarat definitiv pe șeful CJ Argeș în conflict de interese. Constantin Nicolescu, obligat de lege să demisioneze

ANI a descoperit că Nicolescu a acordat o serie de contracte din bani publici unor companii unde era chiar el acționar.

În 2011, DNA a constat că șeful Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, a încălcat legea pentru că instituția pe care o conduce a semnat contracte cu companii la care era chiar el acționar. Nicolescu a constatat raportul ANI în 2011.

Curtea de Apel Mureș i-a dat câștig de cauză. Marți ,11 februarie, Curtea Supremă a decis că de fapt ANI are dreptate. Astfel că raportul de constatare al ANI a rămas definitiv. Consecința acestei decizii este aceea că, potrivit legii, Nicolescu va fi obligat să demisioneze din funcția de șef al Consiliului Județean. 

MILITAR Norvegia se pune sub protecție nucleară franceză. Emmanuel Macron vrea preia rolul de garant al securității Europene

22:07

EMISIUNI Marius Tucă Show începe joi, 28 mai, de la ora 20.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

22:00

InfoPlus: Potrivit Legii 176/2010, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.

În martie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat raportul întocmit de ANI referitor la președintele Consiliului Județean Argeș.
Decizia a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care, marți, a dat dreptate ANI, hotărârea fiind irevocabilă.

În cazul lui Nicolescu, ANI a stabilit existența conflictului de interese prin semnarea sau aprobarea de către acesta, în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș, a unui număr de 14 contracte (13 contracte în sumă de 1.139.715,84 lei, cu TVA inclus și un contract adițional de prelungire a perioadei) încheiate de către CJ Argeș sau instituții și servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului cu SC Autopro Mond SA, respectiv, SC Mac Auto SA (societăți la care Nicolescu este acționar majoritar, în procent de 92,194% și, respectiv, 63,08%).

De asemenea, ANI arăta că societățile Autopro Mond și Mac Auto, precum și SC Dinik Mar Arg SRL (la care Viorica Nicolescu este acționar majoritar) au încheiat 12 contracte (nouă contracte în sumă de 303.262,12 lei, TVA inclus, un contract conform comenzilor, două contracte – oră de manoperă) cu instituții și servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Județean Argeș.

În perioada 2006 – 2010, SC Autopro Mond SA a prestat servicii către instituții și servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Județean Argeș, pe bază de comenzi, în sumă de 124.327,49 lei, preciza ANI.

Suma totală a celor nouă contracte încheiate sub semnătura Constantin Nicolescu, a celor cinci contracte încheiate cu aprobarea acestuia, a celor 12 contracte încheiate de către societăți la care acesta sau soția lui sunt acționari majoritari, precum și a prestărilor de servicii efectuate instituțiilor și serviciilor publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Județean Argeș, de către societățile la care președintele CJ Argeș sau soția acestuia sunt acționari majoritari este de 1.567.305,45 lei, mai nota ANI.

Conform legii, președinților de consilii județene li se interzice să ia parte la deliberarea și adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial față de problema supusă dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin soție/soț, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv. Hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ.

Pe de altă parte, în noiembrie 2013, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Nicolescu, la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, în dosarul privind contractarea de fonduri Phare de 900.000 de euro pentru patru unități școlare, cu acte false, decizia nefiind însă definitivă. (Sursa: Mediafax Catalin Lupasteanu,Roxana Alexe)