Președintele cere ridicarea monitorizării pe Justiție. Iohannis promite Procurorului General un loc la masa CSAT

Publicat: 06/01/2015, 14:22

În prima ședință a CSM la care participă, președintele Klaus Iohannis a susținut că ar trebui luată în calcul modificarea legilor în sensul includerii Procurorului General între membrii CSAT și acordarea de inițiativă legislativă atât pentru CSM cât și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru Parchetul General. „În perspectiva regândirii și modernizării arhitecturii instituționale a legilor siguranței naționale și a legii CSAT, este util să luăm în discuție dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească și procurorul general, nu o persoană anume, ci instituția procurorului general. De asemenea, cred că CSM, Înalta Curte și Parchetul General ar trebui să poată avea inițiativă legislativă pentru că reprezintă instituțiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justiției„, a spus Iohannis.

În acest moment, singura putere a statului care are atât dreptul de a iniția legi, cât și un loc la masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării este cea Executivă, prin instituția Guvernului. Dacă Legislativul a intrat, pentru doar nouă luni în 2009, în CSAT, prin acordarea acestui privilegiu președintelui Senatului, puterea judecătorească nu a primit, până acum, un astfel de loc, pentru care este nevoie de modificarea legii.

Pentru includerea CSM, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Parchetului General între instituțiile care au inițiativă legislativă ar trebui însă revizuită Constituția. În acest moment, potrivit articolului 74, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, parlamentarilor, sau unui număr de 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Pe de altă parte, cu o săptămână înainte de primele întâlniri pe care le va avea la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și al Consiliului European, Donald Tusk, Iohannis a susținut că Mecansimul de Cooperare și Verificare prin care România este monitorizată permanent pe justiție ar trebui să fie ridicat. „Astăzi, aici, declar că a venit momentul, la opt ani de la instaurarea MCV, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea cu care merită și să se constate că acele condiționalități au fost îndeplinite”, a spus Iohannis. Ridicarea MCV, de care a depins, politic, în ultimii ani, calendarul pentru intrarea României în Schengen, este considerată oportună de noul președinte „până la finalul mandatului actualului CSM și al actualului Parlament”, cu condiția ca topate cele trei puteri ale statului „să își dea concursul”.

De precizat că ideea ridicării MCV nu este nouă. Ea a fost ridicată, în 2012, și de Mihai Răzvan Ungureanu, la acea vreme premier, actualmente consilier onorific al președintelui Iohannis. A existat, în urmă cu trei ani, o adevărată ofensivă diplomatică din partea României pe lângă executivul european, pentru a se obține ridicarea sau „regândirea MCV”. „Credem că, în vară, în iulie, vom putea oferi toate argumentele tehnice necesare pentru a regândi MCV pe cu totul alte coordonate”, explica Ungureanu, în martie 2012. Vara lui 2012 nu l-a mai prins, însă, la Palatul Victoria pe Mihai Răzvan Ungureanu.

CLICK AICI PENTRU VIDEO

Justiția în mandatul lui Iohannis: „Un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”

În primul său discurs în fața CSM de la instalarea la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis s-a raportat la Justiție ca la „una din cele trei puteri ale statului”, dar „nu o supraputere”, declarându-se „partener instituțional” al magistraților.

În opinia noului președinte, „un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”, Iohannis arătând că înțelege ca o responsabilitate a sa aceea de a se asigura că „Justiția va beneficia de liderii potriviți”, acolo unde numirile îi revin. Președintele nu a făcut însă nicio mențiune asupra intențiilor sale de a clarifica pe termen lung situația șefiei DIICOT, asumate interimar după arestarea Alinei Bica. A vorbit, în schimb, la modul general, despre criteriile care ar trebui să însoțească numirile: „promovarea unor judecători și procurori, pe criterii ce țin exclusiv de competență profesională, experiență managerială și integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente”.

Președintele a promis respectarea „liniilor roșii” trasate constituțional „într-un stat laic și nu religios, civil și nu militar”, dar le-a cerut și magistraților să sancționeze „derapajele” politicienilor care „nu s-au ferit să atace independența Justiției”, în egală măsură cu cele ale colegilor care permit „scurgeri din dosare”. „CSM trebuie să aibă reacții rapide și să sancționeze imediat orice atacuri, ingerințe, derapaje și imixtiuni în justiție, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal (…) Este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare”, a spus Iohannis cerând totodată ca „mijloacele de investigare să fie folosite în condiții de deplină concordanță cu Constituția și cu reglementările internaționale și doar sub controlul unui magistrat judecător”.

Președinta Curții Supreme: „Nu vom negocia independența Justiției nici de dragul unei paci politice”

Președinta Curții Supreme, Livia Doina Sanciu, pe de altă parte, a menționat în discursul său că judecătorii pe care îi reprezintă nu vor negocia independența Justiției.

„Magistratii au inteles ca nu trebuie sa negocieze independenta Justiției. Nu vom negocia independența Justiției nici de dragul unei paci politice. Justiția nu vrea să fie o super putere. În 2014 atacurile la adresa Justiției au continuat. S-a incercat decredibilizarea magistraților și activității lor. Sub acest aspect că CSM a demonstrat că a devenit o instituție matură cu toleranță zero față de aceste atacuri. Reforma Justiției în această țară trebuie asumată și făcută din interiorul sistemului”, a declarat Stanciu.

Cine este noul președinte al CSM

Judecătorul Marius Tudose este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar pentru funcția de vicepreședinte a fost ales procurorul Bogdan Gabor.

În 2015, CSM va avea un rol esențial în alegerea unor magistrați cu funcții cheie în sistemul judiciar. În primul rând, este vorba de avizarea noului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Funcția a fost eliberată în urma revocării Alinei Bica, arestată preventiv în dosarul despăgubirilor suspecte de la ANRP.

Primul dosar greu al CSM va fi alegerea unui nou șef al secției penale a Curții Supreme. Mandatul judecătoarei Corina Jîjîie expiră la finalul lunii ianuarie. Secția penală este cea care administrează unele dintre cele mai importante dosare penale din România.

Tot anul acesta, vor fi numiți noii șefi ai Inspecției Judiciare, adică instituția care îi verifică și propune către CSM sacționarea pe linie profesională a magistraților.

Cine a concurat pentru șefia CSM

Alexandru Șerban are 39 de ani și o experientă în magistratură de 16 ani. Și-a început cariera ca judecător la Judecătoria Ploiești iar în perioada 2008-2011 a fost vicepreședinte al Curții de Apel Brașov. În 2011 a fost ales în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În CV-ul postat pe site-ul CSM mai spune că în perioada 20 martie 2002 – 31 octombrie 2004 a condus judecătoria Sinaia. Este căsătorit și are doi copii. Presa a relatat că este pasioant de drumețiile pe munte iar în 2005 a urcat pe Mont Blanc

Alexandru Șerban a fost și unul dintre cei care în 2013 a contestat alegerea în funcția de președinte al CSM a procurorului Oana Hăineală. Principalul contestatar al alegerii Oanei Hăineală în fruntea CSM a fost Horațiu Dumbravă, fost președinte al CSM căruia i s-au alăturat judecătorii Adrian Neacșu, Alexandru Șerban și Marius Tudose. Pe lângă cei trei, Oana Hăineală a fost contestată și de către ministrul Justiției, Mona Pivniceru.

Alexandru Șerban a mai candidat pentru șefia CSM în 2012 când a pierdut în fața judecătoarei Alina Ghica.

În proiectul său managerial a pus un accent important pe apărarea reputației profesionale a magistraților. „Rapiditatea este de maximă importanță deoarece hotărârea pe care o adoptă plenul Consiliului în astfel de situații, doar prin ea însăși, nu are o eficiență deosebită, neimpunând vreo sancțiune efectivă. Soluția ar fi o reacție publică imediată a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate”, a menționat judecătorul în proiectul său

CITIȚI AICI PROIECTUL MANAGERIAL

Judecătorul Marius Badea Tudose(42 ani) este membru în consiliu tot din 2011. El a intrat în magistratură în 1995 și a fost judecător la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 și Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanțe a ocupat funcția de vicepreședinte, între 1 octombrie 2000 – 1 noiembrie 2001, și pe cea de președinte, din 1 noiembrie 2001 până în 6 ianuarie 2011.

În proiectul său managerial, judecătorul susține că dorește o redesenarea hărții administrative judiciare, adică desființarea unor parchete sau instanțe cu activitate redusă și realocarea resurselor către parchetele și instanțele aglomerate. Magistratul mai anunță și că dorește reluarea discuțiilor în privința legilor justiției.

CITIȚI AICI PROIECTUL MANAGERIAL

Procurorul Bogdan Gabor (39 de ani) și-a început cariera de magistrat în 1999 în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Între 2003 și 2006 a deținut funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instanțe. Din 2007 pana în 2010, Gabor a fost procuror al Direcției Naționale Anticorupție Cluj. Apoi, până în 2012, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.

Proiectul său managerial conține o serie de principii și o enumerare a activităților CSM.

CITIȚI AICI PROIECTUL MANAGERIAL

Care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii

CSM este instituția care guvernează cariera magistraților din România. CSM organizează concursurile de ocupare a funcțiilor din sistemul judiciar. CSM avizează magistrații care ajung să conducă DNA, Curtea Supremă sau Parchetul General. CSM este și instituția care apără reputația magistraților dar și instituția care avizează propunerile de reținere, percheziție și arestare a magistraților anchetați pentru fapte de corupție.

CSM este condus de un președinte și un vicepreședinte care nu pot face parte din aceeași secție. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secția pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituția a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de președinte, și de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepreședinte.

În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători și cinci procurori sunt desemnați prin alegeri organizate de adunările generale ale instanțelor și parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiției, procurorul general al României și președintele instanței supreme, precum și doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători și cei cinci procurori.

La ședința CSM va participa și președintele Klaus Iohannis. Calitatea de președinte îi conferă acestuia dreptul de a participa și prezida ședințele CSM. De altfel, a exista o cutumă ca la prima ședință a CSM în care se alege președintele instituției să fie prezent șeful statului. În primul său discurs după câștigarea alegerilor Klaus Iohannis a declarat că va fi un aliat al Justiției și va susține lupa anticorupție. Iată ce a declarat președintele:

„Fără o Justiție independentă și funcțională, o națiune poate trăi de zece ori un secol, fără să aibă o formă de stat. Fără un stat de drept adevărat și fără domnia legii, nu putem avea democrație și nici separația puterilor în stat. Cu o Justiție eficientă, însă, o națiune poate face pași uimitori, ca și cum ar trăi un secol în zece ani.

Dacă există astăzi un efort asumat și apreciat în combaterea corupției, acesta este meritul a numeroși factori (diplomați, jurnaliști, activiști din societatea civilă), dar, mai ales, este meritul acelor oameni onești și curajoși din Justiția română care au dovedit că vocația se suprapune cu formația și, în acest fel, lucrurile pot fi schimbate.

Misiunea mea principală este aceea de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a încuraja celelalte instituții ale statului să se angajeze activ și să coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie să fie nu doar garantul, ci și cel dintâi promotor al statului de drept”

NOTĂ: Pentru acest text au fost utilizate informații din arhiva gandul.info și mediafax.ro