Președintele Siveco Irina Socol a fost eliberată din arest preventiv și va sta în arest la domiciliu

Instanța a admis, marți, contestația Irinei Socol, formulată după ce, în 22 octombrie, Tribunalul București a dispus ca aceasta să fie cercetată în continuare în arest preventiv.

„Admite cererea formulată de inculpată privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. Dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatei cu măsura arestului la domiciliu, prev. de art. 218-222 C.p.p., măsură care se va lua pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare”, potrivit deciziei Curții de Apel București.

În timpul arestului la domiciliu, Irina Socol nu poate părăsi imobilul fără încuviințarea instanței, iar instanța a dispus și ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.

FLASH NEWS Tragedie în prima zi de Paște. O femeie a murit, după ce a fost lovită de un tren, pe linia București-Constanța

15:45

CONTROVERSĂ Acuzațiile de fraudă se înmulțesc în Ungaria, pe măsură ce maghiarii votează. Tabăra lui Orbán și opoziția se învinuiesc reciproc

15:41

De asemenea, Irina Socol trebuie să meargă în fața procurorilor sau a instanței de câte ori va fi chemată și are interdicție să comunice cu Aurora Ecaterina Crusti, președintele comercial adjunct al Siveco România, inculpată în cauză, precum și cu suspecții Tiberiu Grabany și Dumitru Constantinescu.

Hotărârea Curții de Apel București este definitivă, Irina Socol urmând să stea în arest la domiciliu la locuința sa din București.

Irina Socol și Aurora Crusti au fost arestate preventiv în 9 septembrie, la cererea procurorilor de la Parchetul Curții de Apel București, care instrumentează acest dosar.

În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înființat-o, după atragerea mai multor complici, vizați și ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele și au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

Din cercetări a reieșit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziții fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

Procurorii au arătat că, „practic, este fictiv tot lanțul de achiziții din spatele societăților care au facturat către Siveco România”, pentru că, „din moment ce societățile prestatoare nu au avut angajați, inculpații nu au cunoștințele necesare pentru a presta astfel de servicii, iar alți prestatori reali de servicii nu au fost identificați, este evident că toate serviciile facturate, inclusiv serviciile facturate către Siveco, sunt fictive”.

Anchetatorii au precizat că la locuințele inculpaților și la sediile societăților prestatoare, cu ocazia perchezițiilor, nu au fost identificate calculatoare care să conțină programele informatice create și testate pentru Siveco România.

Potrivit unor surse judiciare, Sivco ar fi achiziționat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip „fantomă”. În lanțul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip „fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparține unor cetățeni de etnie romă din Sintești.