Producătorii de medicamente vor urgentarea plafonării taxei clawback: „Fără implementarea măsurii, criza medicamentelor se va adânci”

Producătorii de medicamente apreciază demersurile membrillor din comisiile parlamentare pentru plafonarea taxei clawback și solicită includerea cu prioritate a acestei inițiative pe agenda forului decizional, pentru a asigurare continuitatea accesului pacienților români la medicamente.

„Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Local American Working Group (LAWG) salută eforturile depuse de către Comisia pentru sănătate și familie alături de Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților pentru rezolvarea crizei medicamentelor din România și pentru asigurarea accesului pacienților români la medicamente. În aceste săptămâni de criză am observat cu toții – pacienți, medici, factori politici, reprezentanți ai industriei, mass-media  –  care este cu adevărat impactul lipsei medicamentelor din piață”, au transmis, miercuri, reprezentanții celor trei asociații, printr-un comunicat comun.

Conform documentului transmis, APMGR, ARPIM și LAWG salută progresul făcut de Comisiile de sănătate și buget din Camera Deputaților, conduse de președinți Florin Buicu și Sorin Lazăr, prin semnarea Raportului Comun pentru proiectul de act normativ care introduce o taxă clawback plafonată și diferențiată: 15% pentru medicamentele produse în România, 25% pentru medicamentele inovative și 20% pentru cele generice. Raportul comun al Comisiilor a fost înaintat către Biroul Permanent, pentru a fi inclus pe agenda plenului Camerei Deputaților.

„Acest progres demonstrează că decidenții politici au înțeles că medicamentele pot fi păstrate în piață prin stoparea creșterii taxei clawback și prin introducerea unui plafon diferențiat. În această perioadă de criză majoră cauzată de pandemia COVID-19, autoritățile au făcut eforturi pentru a asigura medicamentele necesare pe piața din România. Aprobarea unei formule plafonate a taxei clawback poate contribui, și după această criză, la reducere riscurilor privind accesul pacienților la medicamentele de care au nevoie”, au transmis producătorii de medicamente.

Producătorii solicită sprijin din partea tuturor partidelor politice parlamentare

„Plafoanele aplicabile taxei clawback, aprobate de cele două Comisii prin Raportul Comun, deși rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană, pentru România reprezintă un adevărat progres în normalizarea pieței medicamentelor, păstrarea medicamentelor în piață, păstrarea producției locale și încurajarea de noi investiții, precum și asigurarea accesului pacienților la medicamente. Reamintim că din 2015 și până în prezent au fost retrase din piață în jur de 3.000 de medicamente, inclusiv 20% din numărul total de medicamente originale compensate, principalele cauze fiind taxa clawback în continuă creștere și politica celui mai mic preț european”, arată în comunicatul comun.

Asociațiile APMGR, ARPIM și LAWG solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților includerea cu prioritate pe agenda plenului Camerei Deputaților a acestei inițiative legislative (PLX 78/2020) și solicită sprijin din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru aprobarea acesteia, contribuind astfel la stoparea creşterii taxei clawback și implementarea măsurii de clawback diferențiat și plafonat, pentru a păstra medicamentele în piață și producția locală funcțională.

„Susținerea membrilor Parlamentului pentru o astfel de măsură este deosebit de importantă, pentru a evita o accentuare a crizei medicamentelor. Astfel de crize ale medicamentelor au un impact social major și contribuie la afectarea drepturilor pacienților români de a avea acces la medicamente. Este esențial ca partidele parlamentare să conștientizeze că, fără implementarea măsurii de plafonare și diferențiere a taxei clawback, criza medicamentelor se va adânci. Medicamentele vor continua să fie retrase din piață, alternativele terapeutice fiind aduse în piață la costuri mult mai mari, creând un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare și al balanței de import-export”, au transmis cele trei asociații.