Producătorii din industria tutunului fac presiuni la Guvern: „Dacă noi nu plătim două luni taxele, s-ar putea să intrăm pe un deficit excesiv”

„Ținta de deficit bugetar este de 2,95%. Dacă noi nu plătim două luni taxele, pentru că nu vindem, nu pentru că nu vrem, s-ar putea să intrăm pe un deficit bugetar excesiv. Este o limită foarte strânsă. Guvernul trebuie să decidă: vrea să funcționăm în continuare ca industrie legală și să plătim taxele sau să se intre în procedură de deficit excesiv”, a spus Gilda Lazăr.

Producătorii de țigări i-au cerut premierului Dacian Cioloș amânarea cu șase luni a termenului de conformare a producției la noile prevederi din Directiva tutunului, arătând că în caz contrar există riscul blocării pieței.

EXTERNE Alertă în apropierea unei baze RAF din Marea Britanie. Un sat de lângă o bază aeriană, evacuat

11:28

CONTROVERSĂ Siegfried Mureșan, declarație suspectă despre Ilie Bolojan. Premierul desemnat spune că premierul demis „va mai face multe lucruri bune pentru România în următorii ani”, deși nu l-a inclus pe lista membrilor din Cabinetul său. Unde apare controversa în cazul vicepremierilor

11:16

„Problema nu este doar a noastră este și a statului. Dacă noi nu producem și nu vindem, ei nu încasează și trebuie să găsim împreună o soluție constructivă. Dacă un pachet ar costa 10 lei, statul ar pierde opt lei, iar noi am pierde doi lei, în care intră și cheltuielile de producție. Este cel mai taxat produs din România. Riscăm o criză a țigaretelor legale pe perioada de vară, când este perioada de vârf. În aceste condiții contrabanda ar crește, pentru că ea crește tot timpul în an electoral. Noi avem stocuri pentru o perioadă de 25 de zile, pentru că nu avem voie să producem mai mult, deoarece nu primim timbre fiscale”, a adăugat Lazăr.

Reprezentantul JTI a afirmat că altă problemă cu care se confruntă industria este cea a ingredientelor care pot fi introduse în țigări.

„În momentul de față nu știm care vor fi ingredienții permiși pentru fabricarea produselor din tutun. Potrivit directivei ar trebui să existe o listă prioritară de 15 ingredienți. Deocamdată nu am văzut-o, pentru că nu este gata nici la nivelul Comisiei Europene. Ingredienții pe care avem voie să-i folosim, vor apărea probabil la trei luni după adoptarea legii. Cum putem noi să știm la 20 mai ce punem în țigarete, dacă cei de la Ministerul Sănătății nu știu?”, a explicat Lazăr.

Potrivit acesteia, anul trecut au fost comercializate în România peste 1,2 miliarde de pachete de țigări, iar pe piață există aproximativ 150 de sortimente.

„Toată industria este lăsată la decizia unui singur om, care se consideră specialist. Nu poți să fii specialist în orice. Aici este vorba de producție și comercializare. Un specialist în pneumologie nu are cum să fie specialist în produse industriale”, a arătat ea.

Adaptarea la directiva 2014/40/UE i-ar costa pe cei trei mari producători de tutun din România – JTI, BAT și Philip Morris – între 9 și 35 de milioane de euro, susține Gilda Lazăr.

„Avem un număr limitat de furnizori locali în ceea ce privește ambalajul. Capacitățile de producție ale acestor furnizori trebuie adaptate cu ceva timp înainte, mai ales că toate cele 28 de state vor face asta. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, pentru că nu știm ce. Dacă legea va fi publicată în Monitorul Oficial la 20 mai, noi abia de atunci vom putea începe etapele. Pachetele ar fi gata spre toamnă, iar pregătirea produselor conforme ar începe undeva de Crăciun. Ca să fim gata la 20 mai cu produsele conforme, aveam nevoie ca legea să fie publicată la 20 decembrie 2015”, a conchis Gilda Lazăr.