Radu Mazăre face acuzații la ICCJ: S-au făcut presiuni asupra mea în Madagascar, am fost amenințat de un procuror

„Consider că mi-au fost încălcate drepturile de ambele state, atât Madagascar, cât și România – din momentul în care am fost adus forțat în România, fără posibilitatea de a mă prezenta în fața unei instanțe în Madagascar, și când am fost preluat de escorta românească, fără a există o hotărâre dată de instanță, de extrădare. Deși în Madagascar s-au făcut presiuni asupra mea, am fost amenințat inclusiv cu copiii, că să-mi dau acordul scris că renunț la orice și doresc să mă întorc în România, nu am făcut acest lucru. Am fost amenințat de un ofițer de poliție, precum și de procuror”, a declarat Radu Mazăre în fața completului de 5 judecători de la ICCJ.

La instanța supremă s-au judecat, luni, atât contestația lui Mazăre față de prelungirea controlului judiciar în dosarul Polaris, cât și un nou termen în cauza privind locuințele sociale „Henri Coandă”.

Radu Mazăre a mai spus judecătorilor că, de când a părăsit România, a înștiințat instanțele din țară despre locul în care se află și a menționat că nu a plecat pentru a se ascunde, ci a apreciat că nu are parte de un proces echitabil.

Fostul edil al Constanței mai spune că a fost adus cu forța în România și că nu există temei pentru extrădarea sa.

Tiberiu Bărbăcioru, avocatul lui Radu Mazăre, a declarat în fața completului de 5 judecători: „Față de menținerea inițială putem constata cu ușurință că nu există o decizie definitivă a unui tribunal pentru extradarea inculpatului. Singura problema care rămâne în discuție este actul în baza căruia s-a dispus extrădarea. Avem două autorizații din 14 și 18 mai 2019. Organul emitent este un procuror și nu un judecător. Am verificat atribuțiile procurorului sa vedem dacă poate invoca prin autorizație să dispună extrădarea”.

Ambii avocați ai lui Radu Mazăre au spus în fața instanței că a fost ocolită procedura legală de extrădare și clientul lor a fost în imposibilitatea de a-și angaja apărare în Madagascar.

„Vreau să aveți în vedere că în conformitate cu legea malgașă, domnul Radu Mazăre putea ataca hotărârea instanței în 3 zile, putea fi asistat (de un avocat – n.r.), lucru total inexistent. Reverberația juridică a încălcării flagrante a procedurii extrădării, prin expulzarea prin act administrativ a unui procuror prin care s-a ocolit procedura legală. Din această perspectivă, e clar că veți putea constata că este incidentă regula specialității în materia extrădării, că nu aveți document juridic ca izvor al extrădării, că solicitarea invocată de doamna procuror al statului român nu poate ține loc de act juridic de extrădare și că în prezent inculpatul nu a renunțat la aplicarea legii malgașe”, a mai spus Tiberiu Bărbăcioru.

În ceea ce privește dosarul Henri Coandă, procurorul de ședință a cerut instanței să solicite Ministerului Justiției întocmirea unei cereri către Ministerul Justiției din Madagascar pentru a consimți în privința judecării apelului în această speță.

„Este necesar ca dumneavoastră, prin încheiere să solicitați Ministerului Justiției din Madagascar să își dea consimțământul pentru ca această persoană să fie judecată”, a spus procurorul.

Radu Mazăre a fost condamnat, în primă instanță, la 9 ani și 10 luni de închisoare, în dosarul „Polaris”, decizia fiind contestată. În acest dosar, el se află sub control judiciar.

În celălalt dosar, cel privind locuințele sociale „Henri Coandă”, Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupție că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuințe sociale „Henri Coandă” – ca să-l ajute pe acesta să câștige licitația și pentru a mări, ulterior, valoarea contractului. Fostul edil a fost achitat în primă instanță.

Instanța a rămas în pronunțare în ambele cauze, atât în ceea ce privește contestația din dosarul Polaris, cât și pe încuviințarea cererii procurorului de a solicita Ministerului Justiției să facă o cerere către Ministerul Justiției din Madagascar.