Răsturnare de situație? Un avocat care-i reprezintă pe hoții români, autori ai jafului de la Rotterdam: „Tablourile nu au fost arse”

Avocații lui Radu Dogaru, Eugen Darie și Alexandru Bitu au declarat, marți, la Judecătoria Sectorului 3, că cei trei le-au spus că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam nu au fost arse, aceștia așteptând cadrul procesual corect pentru a le preda autorităților olandeze.

Judecătoria Sectorului 3 a început, marți, discuțiile în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în care au fost trimiși în judecată Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și Adrian Procop.

Instanța a amânat dosarul pentru 10 septembrie, din cauza lipsei de procedură.

Avocații lui Eugen Darie și Radu Dogaru au declarat, la ieșirea din sediul Judecătoriei Sectorului 3, că au aflat de la clienții lor că tablourile furate nu au fost arse.

FLASH NEWS Presupus asasin rus, arestat în Polonia, după ce ar fi plănuit să ucidă un american de origine ucraineană. Primul astfel de incident pe teritoriu NATO

00:07

NEWS ALERT Persoana care reprezenta interfața proiectului Oxy Residence arestată preventiv pentru 30 de zile. Propunerea față de dezvoltator amânată

23:32

„Clienții noștri așteaptă cadrul procesual corect pentru a face toate demersurile pentru a preda aceste tablouri către autoritățile olandeze. Clienții noștri ne-au informat că tablourile nu au fost arese”, a spus Maria Vasii, avocata lui Eugen Darie.

Avocata a precizat că documentele pe care le au apărătorii îi fac să creadă că, în cazul tablourilor, clienții lor spun adevărul.

Întrebați dacă persoanele judecate în acest dosar au negociat cu cineva predarea tablourile, avocații au precizat că nu pot da mai multe detalii, acestea fiind aspecte care țin de confidențialitate.

„Toate celelalte dovezi ne fac să credem că tablourile nu au fost arese (…) Așteptam chiar astăzi această surpriză, în sensul declarațiilor, să mărturisească judecătorului detalii cu privire la existența și locul unde pot fi găsite aceste tablouri”, a mai spus Maria Vasii.

La rândul său, Cătălin Dancu, avocatul lui Radu Dogaru și a mamei acestuia, Olga Dogaru, a spus că se va prezenta marți, împreună cu clienta sa, la DIICOT, pentru a lua la cunoștință de expertiza făcută de specialiștii din cadrul Muzeului Național de Istorie a României.

Dancu a precizat că dorește trimiterea probelor la Muzeul Luvru, pentru efectuarea unei noi expertize care să clarifice dacă tablourile au fost sau nu arese.

El a precizat că se știe sigur că tablourile furate de la muzeul din Rotterdam au fost aduse în România, dar acestea nu au fost arse.

La primul termen de judecată a fost discutată și înlocuirea măsurii de arest preventiv în cazul lui Eugen Darie cu obligarea de a nu părăsi țara.

În sala de judecată, Maria Vasi, a susținut că Eugen Darie poate fi cercetat în stare de libertate, arătând că acesta intenționează să recunoască faptele și să meargă pe procedura simplificată prevăzută de lege. Judecătorul a rămas în pronunțare, urmând să decidă marți dacă va admite sa nu cererea.

De asemenea, Judecătoria Sectorului 3 va discuta luni și o cerere de liberare sub control judiciar făcută de Alexandru Bitu.

La primul termen de judecată din dosarul privind furtul tablourilor de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam au fost prezenți și jurnaliști olandezi.

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.

Olga Dogaru a mai spus că, din dorința de a-și proteja fiul, de a nu-i face rău lui și pietenilor lui și pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă „tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor și nu vor putea fi condamnați”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziția făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.

„Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir și am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele șapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, șoșonii din cauciuc cu care fusesem încălțată și am așteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede și am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curățat soba, scoțând cenușa, pe care am pus-o într-o roabă și am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenușa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru, în fața procurorilor.

Ulterior, în 22 iulie, la Tribunalul București, care judeca recursul unora dintre inculpați la menținerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru și-a schimbat declarația și a arătat în fața judecătorilor că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior, în fața procurorilor.

Anchetatorii au ridicat urmele de cenușă și material rezultate în urma arderii din soba locuinței Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-științifice.

Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a cel puțin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză, potrivit rezultatelor expertizei realizate de specialiștii Muzeului de Istorie, prezentate într-o conferință de presă în 6 august.

Potrivit specialiștilor MNIR care au făcut expertiza, cuiele găsite în cenușa analizată sunt mai vechi de sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind făcute „într-o tehnică meșteșugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare”, iar după numărula acestora, ar fi fost arse cel puțin trei tablouri.

„La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată și a cărei pânză a fost realizată pe un șasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate în tehnica ulei pe pânză”, a declarat directorul Muzeului Național de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele șapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam.

Potrivit acestuia, dintre cele șapte tablori furate, cele realizate în tehnica ulei pe pânză sunt „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud și „Autoportrait” de Meyer de Haan.

„Lucrările furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam sunt realizate pe hârtie, fie pastel pe hârtie, fie grafică pe hârtie realizată cu tuș. Deci chiar în cazul în care aceste piese ar fi ars, ele nu lasă urme care să poată fi măsurate prin tehnica pe care o folosim noi și sigur la perioada la care a fost recoltată proba, la câteva zile, săptămâni, după presupusa ardere. Deci vorbim întodeauna despre presupusa ardere. Ceea ce am pus în evidență în cenușa pusă la dispoziție de DIICOT sunt resturi care aparțin de tablouri realizate în tehnica ulei pe pânză, deci care au avut șasiuri și pânză cu strat de preparație”, a precizat Ernest Oberländer-Târnoveanu.