Restricții pentru procurorii care pleacă de la DNA și DIICOT. Fără detașări sau delegări

Una din modificările semnificative aduse legii privind organizarea judiciară se referă la activitatea procurorilor din cadrul DIICOT și DNA. În primul rând, criteriile de accedere în cele două structuri s-au schimbat. Astfel, în legea veche, procurorii încadrați în Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism erau numiți prin ordinul procurorului-șef al Direcției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În noua lege, avizul trebuie să vină de la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La fel este și în cazul revocării din funcție.

Totodată, în forma anterioară, alineatul 3 al articolului 79 prevedea că „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Potrivit noilor prevederi, promulgate de președintele Klaus Iohannis, „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 8 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.

Modificarea alineatului 3 aduce o condiție în plus pentru ca un procuror să fie numit în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv să nu fi fost sancționat disciplinar. De asemenea, acest procuror trebuie să aibă o vechime de cel puțin 8 ani în funcția de procuror sau judecător, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea o vechime de cel puțin 6 ani.

O altă prevedere importantă este cea care le interzice procurorilor să revină, odată ce și-au încheiat activitatea la DNA sau DIICOT, la alt parchet în afara celui de unde provin.

Astfel, în forma anterioară a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, alineatul 10 prevedea că „La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii”.

În forma actuală a legii, alineatul este modificat: „La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine”.

Astfel, prin modificările aduse alineatelor 10 și 11, s-a stabilit că, la data încetării activității în cadrul DIICOT, procurorul va reveni la parchetul de unde provine, fără a mai exista posibilitea de a ajunge „la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii”.

Schimbarea este regăsită și la nivelul DNA.

Modificările aduse Legii 304 din 2004 au fost contestate de reprezentanții Opoziției, atât USR cât și PNL sesizând Curtea Constituțională pe prevederile proiectului de lege, dar și de către președintele Klaus Iohannis, care a atacat legea de două ori la CCR.

Și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat la Curtea Constituțională modificările aduse legii privind organizarea judiciară, prevederile fiind criticate dur și de către procurorul general Augustin Lazăr, care s-a declarat nemulțumit, printre altele, de înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Curtea Constituțională a respins sesizările pe proiectul de lege, acesta fiind promulgat săptămâna trecută de către președintele Klaus Iohannis.