România trebuie să plătească aproape 50.000 de euro, unor foști revoluționari despăgubiți de CEDO

Petenții au între 40 și 90 de ani și sunt din București, majoritatea, precum și Pitești și Domnești (Argeș) și Prunaru (Teleorman).

Ei au participat la manifestările împotriva regimului comunist care au avut loc între 21 și 23 decembrie 1989, la București și în alte orașe din țară.

În 1990, Parchetul militar a deschis o anchetă privind reprimarea armată a manifestațiilor de la București, Timișoara, Oradea, Constanța, Craiova, Bacău, Târgu-Mureș și Cluj. Potrivit documentelor din dosar, toți petenții au fost audiați ca martori. În continuare, ei au depus plângeri penale, constituindu-se parte civilă, plângându-se de cele suferite în timpul reprimării manifestațiilor.

În ceea ce privește reprimarea armată de la Timișoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată și condamnarea mai multor înalți reprezentanți ai autorităților comuniste, însă în ceea ce privește evenimentele din celelalte orașe, ancheta este încă în curs, notează CEDO.

ECONOMIE Cât cheltuie, în medie, românii de sărbători. Pe ce se duc cei mai mulți bani

06:00

VIDEO ȘI FOTO EXCLUSIV Cum arată acum marea promisiune a primarului Ciprian Ciucu. Parcul Liniei Faza 3 pare tras „pe dreapta”: „Nu se mai lucrează de câteva săptămâni”

05:30

Curtea a constatat în acest caz încălcarea articolului 6 – dreptul la un proces echitabil – din Convenția europeană a drepturilor omului și a hotărât ca statul român să plătească fiecărui petent suma de 1.350 de euro (în total 45.900 de euro), cu titlul de prejudiciu moral.

Decizia de marți a Curții urmează altora prin care foști revoluționari au fost despăgubiți, pentru modul de desfășurare a anchetei în „Dosarul Revoluției”.

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro unui număr de 72 de victime ale Revoluției din decembrie ’89 de la Timișoara.

În mai 2011, CEDO a decis, în procesul intentat de Asociația „21 Decembrie” și alte persoane pentru încălcarea dreptului la viață și la respectarea vieții private, legat de ancheta în „Dosarul Revoluției”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae și Elena Vlase, precum și de 6.000 de euro președintelui Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș.

În martie 2011, cinci români au câștigat la CEDO procesul deschis statului român în care reclamau ineficiența autorităților în investigarea reprimării violente a demonstrațiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la București să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat România la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliție, Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989 de manifestanții împotriva regiului condus de Nicolae Ceaușescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a decis despăgubirea timișorenilor Horia Teodor Șandru, Ștefan Răducan, Silvia Benea și Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceștia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

În ianuarie 1990, după executarea dictatorului Nicolae Ceaușescu și căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timișoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstrațiilor. .

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac, fiind inculpați ca principali responsabili de organizarea represiunii armate față de demonstrațiile anticomuniste de la Timișoara.

În 2000, generalii au fost condamnați la 15 ani de închisoare, însă în 2001 procurorul general al României (Joița Tănase-n.r.) a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzații au fost eliberați din arest.

În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor și tentativă de omor privind organizarea și coordonarea represiunii de la Timișoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanții să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.