Șeful ANRP: Am demisionat pentru că vreau să mă duc la CEDO, să arăt că statul meu mă nedreptățește

„Mă voi vedea nevoit – și, sincer, de asta mi-am dat demisia – să mă duc la CEDO. Vreau să arăt că statul meu, pe care astăzi îl servesc încă din funcția de președinte, mă nedreptățește. Nu pot să mă duc împotriva statului meu atât timp cât lucrez la el”, a spus Băeșu la Antena 3.

Șeful ANRP a arătat că știe că tot la CEDO merg și persoanele nemulțumite de faptul că nu li se achită titlurile de despăgubire, dar a insistat asupra faptului că el personal nu poate fi sancționat pentru activitatea altora sau pentru neaplicarea unor decizii din motive neimputabile lui.

El a precizat în același timp că premierul Victor Ponta nu i-a acceptat încă demisia, ci l-a trimis să discute cu reprezentanții Ministerului Justiției, pentru a găsi o soluție.

REACȚIE Kelemen Hunor, după ce a discutat cu premierul desemnat, Luca Niculescu: „Avem încredere că va reuși să formeze o majoritate”

16:39

FLASH NEWS Marco Rubio îndeamnă Rusia să ofere mai multe informații despre alerta epidemiologică de ciumă din Rusia

16:38

Conducătorii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt vizați de cereri de amendare în peste 150 procese și riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăție, ci doar pentru că legislația este neclară, fiind astfel într-o situație ridicolă, se arată în memoriul înmânat premierului Victor Ponta.

Aceștia precizează că au sentimentul unei totale insecurități cu privire la propriile persoane, cât timp plata amenzilor afectează patrimoniul individual.

În document se arată că, în mai 2012, la instalarea noii conduceri a ANRP, existau peste 8.000 de procese inițiate de către persoane nemulțumite fie de neefectuarea plăților despăgubirilor, fie de neemiterea deciziilor de despăbuire și care, pentru a constrânge instituția să achite sumele deja stabilite ca despăgubire sau să emită titluri de despăgubire, au cerut instanțelor amendarea conducătorilor responsabili.

Astfel, este solicitată amendarea președintelui ANRP pentru neemiterea titlurilor, în condițiile în care în intervalul mai 2011-iunie 2013, nu a fost emis niciun astfel de titlu, și a vicepreședintelui responsabil cu aplicarea legislației în domeniu, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu a alocat în ultimii cinci ani decât 20-25% din suma necesară acordării despăgubirilor, iar din 2012 conturile ANRP au fost permanent blocate prin executări silite.

Șefii ANRP apreciază că, în cadrul controlului judecătoresc, ar putea fi lesne constatat faptul că nepuneea în executare a unor hotărâri judecătorești s-a datrat unor motive neimputabile conducerii, dar arată în același timp că, dacă inițial controlul judecătoresc avea două etape, instanța de recurs fiind Înalta Curte de Casație și Justiție, după modificarea legislației, în octombrie anul trecut, controlul este efectuat într-o singură etapă, la curțile de apel, iar hotărârile sunt definitive și executorii, judecarea fiind de aproape fiecare dată în absența celor vizați, șefii ANRP neputând fi prezenți personal la proces din cauza atribuțiilor de serviciu.

„În lipsa unei apărări atente, apare pericolul afectării grave a intereselor patrimoniale personale, în condițiile în care eventuala amendare produce efecte asupra patrimoniului persoanei și nu asupra bugetului instituției”, reclamă șefii ANRP.

Ei adaugă că poate lucrurile nu ar fi atât de grave dacă prin hotărârile de amendare ar fi realizată doar o constrângere a instituției pentru aplicarea hotărârii judecătorești, iar amendarea ar fi stabilită pe zi de întârziere exclusiv pe viitor, până la îndeplinirea obligației, caz în care, chiar și amendați fiind, șefii ANRP ar avea posibilitatea, prin punerea în executare a hotărârilor, să îndepărteze sau să reducă efectele unei amenzi.

Potrivit acestora, discuțiile avute deja cu reprezentanții Ministerului Justiției, inițiatorul modificărilor din toamna anului trecut, relevă că amendarea conducătorilor unei instituții a și fost gândită ca o modalitate de a-i constrânge pe aceștia „să facă ceva”, iar efectele unei constrângeri, și anume plata unei amenzi, nu pot opera decât pentru viitor. Ei arată însă că, din nefericire, în practica recentă, după modificarea legislației, apare un fenomen periculos, cauzat de interpretări diferite ale modului în care poate fi stabilită amenda. Astfel, amenda poate fi aplicată chiar și dacă obligația a fost deja executată, dar pentru perioada anterioară.

Pe baza acestei judecăți, au fost emise hotărâri judecătorești, definitive în primă instanță, cu amenzi de ordinul a zecilor de mii de euro deși obligațiile fuseseră executate înainte ca instanța să decidă amendarea.

„Aducându-vă la cunoștință faptul că, în acest moment, conducătorii ANRP sunt vizați de cereri de amendare în peste 150 de procese, vă rugăm să constatați că ne aflăm într-o situație practic fără ieșire și că, în condițiile actualei legislații, riscăm să plătim cu patrimoniul propriu, fără să ni se fi atribuit vreo vinovăție, doar pentru că legislația este neclară. Pentru a sublinia ridicolul situației în care ne aflăm, arătăm că ANRP, ca instituție, are posibilitatea să invoce buna-credință și să ceară înlăturarea sau diminuarea unor penalități stabilite de instanțe în favoarea reclamanților, dar conducătorii ANRP nu au dreptul la un tratament egal când vine vorba de amenzi stabilite în favoarea bugetului de stat. Cu alte cuvinte, dacă dovedește lipsa culpei, statul poate obține diminuarea sau chiar înlăturarea sumei pe care trebuie să o plătească unui reclamant, dar conducătorul unei instituții nici măcar nu poate solicita, pe acleași considerente, reducerea cuantumului amenzii pe care o datorează statului. Pentru toate motivele mai sus arătate, avem sentimentul unei totale insecurități cu privire la propriile persoane, atât timp cât plata unor astfel de amenzi afectează în mod direct patrimoniu individual. Considerăm că singurul mod în care ne putem apăra interesele, atât timp cât există o legislație neclară și care poate fi interpretată în detrimentul nostru, este acela de a nu mai exercita funcțiile care atrag în mod automat un astfel de pericol, motiv pentru care vă înaintăm demisiile noastre”, scriu președintele și cei doi vicepreședinți ANRP.

Ei atenționează în același timp că demisiile lor nu rezolvă fondul problemei și că orice viitor conducător ANRP va fi în pericol ca, în cele 150 de procese, să fie amendat fără vină.

Anterior, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), George Băeșu, a declarat ageniei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituția este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoțit de demisia sa și a celor doi vicepreședinți

Băeșu a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că în memoriu este precizat că împotriva ANRP există mii de procese în care este solicitată amendarea conducerii instituției cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulți ani, existând deja decizii ale instanței în acest sens.

Memoriul este însoțit de demisia sa și a celor doi vicepreședinți ai ANRP.

El a arătat astfel că membrii conducerii ANRP se află în situația de a plăti amenzi de zeci de mii de euro pentru că nu au știut să fie „Supermeni”.

„Ajungem să plătim individual, cei care ne-am asumat să spunem adevărul despre ce s-a întâmplat în România în acest domeniu. Noi suntem plimbați prin toată țara pentru astfel de procese, iar legea astăzi, așa cum e scrisă, este interpretată de unii în sensul că putem fi amendați și în trecut”, a spus Băeșu.

El a precizat că memoriul a fost înaintat premierului alături de demisia sa și a celor doi vicepreședinți, iar șeful Guvernului a cerut ca memoriul să intre în atenția Ministerului Justiției, pentru verificări.

Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că la ANRP „este o problemă extrem de gravă”, precizând că a informat și CSM și se caută o soluție în ședința de Guvern, cu miniștrii de Justiție și de Finanțe, dar că „acceptă că cei de la ANRP au dreptate”.

Premierul a adăugat, despre situația Agenției pentru Restituirea Proprietăților că, pe de o parte, Parchetul face largi investigații legate de modul de retrocedare, de restituiri în natură sau echivalent, iar pe de altă parte toată conducerea ANRP e amendată în fiecare zi de instanțe că nu retrocedează în 30 zile”.