Șeful Direcției Sanitare Veterinare Cluj, suspectat în dosarul „mafia cărnii”

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală l-au ridicat miercuri pe Pivariu de la locuința sa și l-au adus la București pentru a-l audia. Alături de acesta sunt audiate și alte persoane, în dosarul „mafia cărnii”.

În această cauză, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au făcut, în 12 martie, 102 percheziții domiciliare în 18 județe, fiind vizate 80 de persoane din două grupuri infracționale organizate.

Anchetatorii fac cercetările pentru evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulație de produse alterate și trafic de influență, prejudiciul produs de membrii celor două grupări fiind estimat la peste 15 milioane de euro.

FLASH NEWS USR Cluj a depus plângere penală după ce sediul lor a fost vandalizat cu ouă, ketchup și muștar, în urmă cu două săptămâni. „O să vă execut”

22:40

FLASH NEWS Reacția Oanei Gheorghiu în cazul facturii de 19.000 de euro pentru SAFE: „Nu am nicio legătură cu programul SAFE”

22:34

Peste 70 de persoane au fost audiat în urma perchezițiilor din 12 martie, iar zece dintre acestea au fost reținute de procurori. Toți cei zece inculpați au fost arestați preventiv, în 13 martie, în urma unor decizii ale Tribunalului București și Curții de Apel.

Procurorii DIICOT au început urmărirea penală în acest dosar pe numele a 41 de persoane, între care un lucrător de la un punctul de trecere a frontierei, un inspector de la OPC Cluj, acuzat de trafic de influență, și un consilier de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, cercetat pentru favorizare a făptuitorului.

Procurorii l-au audiat și pe șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Cluj, Cristian Nicula. Acesta declara că nu a sprijinit „în nicio formă gruparea” care este cercetată în acest caz.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre capii rețelei evazioniste, Andrei Sileanu, și-a recunoscut integral faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, „descriind amănunțit modul în care împreună cu ceilalți inculpați au derulat activitățile infracționale”.

„Inculpații Seleșiu Sorin, Onica Nicolae-Marius și Lincă Cezar nu au recunoscut comiterea faptelor, însă probele administrate în cauză în prezent, respectiv convorbiri telefonice interceptate în mod autorizat, înscrisuri precum declarațiile suspecților și inculpaților audiați în cauză rezultă modul în care aceștia au desfășurat activitățile infracționale, în cazul inc. Seleșiu și Lincă, precum și modul în care neexercitarea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, acesta a favorizat atingerea scopului infracțional pentru care a fost constituit grupul”, au arătat procurorii, în actul de sesizare a instanței cu propunerea de arestare preventivă.

Administratorul uneia dintre firmele implicate în dosarul cărnii spunea, într-o discuție la telefon, că poate șterge prețul afișat pe produse: „Nu ești obligat să le-arăți…prețul pot să-l șterg, eu pot să fac cu din-ăla, cu corectoru”, potrivit interceptărilor din referatul procurorilor DIICOT.

Anchetatorii susțin că frazele despre ștergerea prețului au fost spuse de Bogdan-Radu Curticiu, administratorul firmei SC Michelangelo SRL, după ce acesta a aflat de la unul dintre liderii rețelei, respectiv de la Sorin Seleșiu, că organele de control fiscal au demarat o acțiune ce vizează verificarea legăturilor dintre societățile comerciale care ar fi fraudat statul român cu peste 23 de milioane de lei.

În plus, din discuțiile surprinse de anchetatori reiese și implicarea un comisar șef din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărșand, Nicolae-Marius Onica. Acesta, susțin procurorii, avea rolul de a asigura tranzitul mașinilor care transportau carne prin punctul vamal, fără a se înregistra sau aplica sigiliul pe mijlocul de transport.

Seleșiu i-a mai spus acesteia că, la momentul în care marfa va ajunge la Iași, va fi întocmit și circuitul documentelor care să ateste achizițiile/livrările fictive între mai multe societăți comerciale, cu scopul de a se ascunde proveniența intracomunitară a produselor de carne, se mai arată în referatul cu propunerile de arestare din dosar.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracționale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziționat, prin intermediul unor societăți comerciale din România, carne și ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operațiunile reale fiind evidențiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

De asemenea, susțin procurorii, există suspiciunea că rețeaua achiziționa marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie și Germania, direct prin firme „fantomă” ale rețelei și apoi o vinde pe piața internă, „la negru”, la un preț apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub prețul pieței, „fapt ce reprezintă concurență neloială în raport cu societățile comerciale ce derulează același tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale”.

O altă modalitate de acțiune a rețelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piața de carne din România, de marfă către societăți comerciale din Bulgaria și Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăți de tip „paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piața internă fără înregistrarea tranzacțiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

Anchetatorii mai arată că, în derularea activităților ilegale, membrii rețelei ar fi folosit mai multe firme deținute în mod direct sau prin interpuși, „asupra cărora decideau când și cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantitățile și prețul pe fiecare partidă de marfă tranzacționată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulația mărfurilor și ordonau plățile”.

Procurorii susțin că există suspiciuni de punere în circulație de produse alterate, care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate și amestecate cu alte produse ce erau ulterior puse în consum. De asemenea, produse de carne alterate ar fi fost trimise unei firme de catering aparținând soției unuia dintre membrii grupării, pentru a fi preparate și oferite spre consum.

În urma acțiunii DIICOT, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a făcut mai multe controale la depozitele de carne și la supermarketuri. Inspectorii ANPC au retras de pe piață sute de tone de carne și produse din carne, între care și marfă expirată din noiembrie 2013.

Cazul legat de „mafia cărnii” a fost inițiat de SRI la începutul anului 2013, fiind vorba de o rețea de crimă organizată transfrontalieră specializată în fraudă fiscală de mare amploare, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava.