Sistemul energetic are nevoie urgentă de investiții, importul nu este o alternativă / Studiu Transelectrica

Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a solicitat Transelectrica o actualizare a Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2018-2027, care să ia în calcul mai multe scenarii de evoluție a capacităților de producție, rezultând faptul că în anul 2020 ar fi necesară punerea în funcțiune a unor capacități de producere a energiei electrice cu o putere totală instalată de 300÷600 MW.

„Rezultatul analizei: pentru anul 2022 se înregistrează o lipsă de capacitate de producere în SEN în raport cu cererea de consum de 1799 MW, iar pentru anul 2027 o lipsă de capacitate de producere de 2512 MW. Aceste valori sunt la limita capacității de import a liniilor electrice de transport transfrontaliere. Conform concluziei din propunerea de completare a PDRET 2018-2027: „Acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import implică anumite riscuri legate de potențiala lipsă de resurse regionale în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei electrice, ținând cont de soldul anual al țărilor din regiune, care, cu excepția Bulgariei și Cehiei, sunt net importatoare (Ungaria, Polonia, Croația, Serbia)”, arată ANRE.

La orizontul de timp 2025 ar fi necesară existența unei capacități disponibile suplimentare de cel puțin 570 MW (scenariul conservator), respectiv de 670 MW (scenariul de referință).

EXCLUSIV În ciuda protestelor, delegările în Justiție curg pe bandă rulantă. Ca și pensionările. Procurorul care a clasat dosarul Iohannis și cel care a investigat cazuri grele în DNA – pleacă din sistem

06:00

EXTERNE Trump restricționează accesul în SUA pentru cetățenii a 17 țări considerate „de mare risc” pentru securitatea americanilor

05:00

Printre scenariile luate în calcul de Transelectrica se numără cel critic, care prevede nerealizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă până în 2027 și nerealizarea de investiții noi, ce ar trebui puse în funcțiune în 2022, la Arad, Govora și în București și scenariul modelat, care prevede diminuarea și dispariția CE Oltenia, CET Govora, CET Drobeta și CET Galați, fie din considerente tehnice, fie din cauze financiare.

Transelectrica apreciază că alimentarea zonei metropolitane București este o problemă fără soluție în prezent. „Din cele prezentate în cadrul acestei secțiuni a completării la Planul de dezvoltare a RET reiese că, până acum, în privința soluției de perspectivă pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a zonei metropolitane București, nu există o fundamentare tehnico-economică care să susțină luarea unei decizii pentru o soluție tehnică, ce ar permite trecerea la o fază care să contureze unul sau mai multe proiecte de investiții. C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. menționează că a fost achiziționat prin licitație deschisă „Studiu privind dezvoltarea rețelei electrice de alimentare a zonei metropolitane București – perspectiva pe 10 ani”. Acest studiu se va finaliza la începutul anului 2020. Asigurarea alimentării cu energie electrică a zonei metropolitane București la nivelul cerințelor actuale, rămâne o problemă nerezolvată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A”, arată ANRE.

Conform datelor Ministerului Energiei, din cei 24.000 MWh din capacitățile de producție de energie din România lipsesc 8.000 MWh, situație generată de condiții juridice, de finanțare, de condiții de mediu sau tehnice. Capacitățile de producție din România asigură în prezent o producție de cel mult 8.000 MWh.

Frank Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, declara recent că România a fost aproape de un blackout, adică de căderea sistemului energetic, de doua ori, în 2019, atunci când Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită, în 18 septembrie și încă o dată la începutul anului.

Neel a precizat, în cadrul unei conferințe de profil, că aceste două situații de blackout au apărut pe fondul lipsei de investiții în centrale și pentru că nu există posibilitatea încheierii unor contracte pe termen lung.