Ștefan Mandachi, noi declarații în cazul de la Ditrău: Am primit un video în care adunătura de fierți, inflamați de niște „speakeri motivaționali” făceau gașcă să sară la bătaie / Antreprenorul, „#brutar” pentru 15 minute

„Am aflat destul de târziu despre Ditrău, la o zi după ce era inflamat deja. Am primit un link cu un video în care adunătura de fierți, inflamați de niște „speakeri motivaționali” făceau gașcă să sară la bătaie. Am crezut că nu înțeleg bine. Primarul bocea, altul se scremea.

Am rezistat câteva secunde, până m-am prins. Mi s-a umflat o venă de nervi când am priceput de ce erau ei atât de irascibili. Nu m-a interesat vreun moment limba în care își urlau nemulțumirile (legea e lege pentru toți, dreptul e drept pentru fiecare om, care e liber să vorbească și-n japoneză). Dar filmul de groază se petrecea în România.

Mi-am scuipat în sân când i-am văzut, am făcut o postare pe fb la nervi și mi-am văzut în continuare de treabă, iritat la culme. Fără să-mi pese că am restaurante în tot Ardealul, (inclusiv în curând în Sfântu Gheorghe). N-am avut niciodată experiențe neplăcute cu unguri, din contră. Am contracte de milioane de euro cu fabrici din Ungaria și mereu au fost paroliști. Adică, normali. Am fost de multe ori în Ungaria și în toate zonele locuite de minoritari în România. Mi-am tradus reclamele în ungurește. Totul ok.) Ba chiar mă jenează la ureche când aud „bozgor” așa că nu dau apă la moară niciunui patriot din ăsta care se agită pe temă. Cum există români criminali în serie, așa sunt și unguri și srilankezi și americani și neozeelandezi. Dar toți răspund egal în fața legii pe teritoriul României.

Într-o juma de oră, aflu cu stupoare din presă c-aș fi singurul care vrea să-i transfere pe stranieri. (Eu credeam că e concurența mare între antreprenorii din Ardeal).

Un torent de mesaje pozitive de peste tot și doar câteva timide înjurături clasice, că vreau să-mi fac reclamă etc. Mie oricum îmi trebuie oameni la muncă, nu prea pricep care-i eroismul meu. Dar nu sri-lankezii m-au activat (deși când i-am văzut ce frumos vorbeau despre România și cât erau de fericiți că au unde munci, mi s-a umflat vena și mai tare) ci mă disperă rasismul, oriunde și-ar revărsa puroaiele. Încă nu-mi vine să cred că scena a avut loc în România și sper ca Poliția și Parchetul să se sesizeze urgent.

Studiez demult fenomenul rasismului și al discriminării (am fost la Auschwitz și am vizitat Muzeul Genocidului din Bosnia Herțegovina). Toate aberațiile și absurditățile istoriei, pornesc de la un grup mititel de retardați, care contaminează cu abilitate massele de oameni, le atinge butoanele și le activează traumele sau frustrările.

Și pentru degustătorii de nutella care spun că mă pronunț unde nu-mi fierbe oala, le prezint raportul: În 2018, vizitam pentru a doua oară lagărul de la Auschwitz. După ce te plimbi prin culoarele groazei două ore, ieși neom. Prizonierii au stat ani de zile aici, cu câteva grame de pesmet pe zi, fără apă, în cele mai crunte chinuri umane. Cel mai afectat eram când ghidul descria în amănunt scenele horror, în care doctorul Mengele făcea experimente medicale pe copii. (Sunt expuse mormane de papucei ai copiilor exterminați). Omul era atât de bolnav, încât încerca să înlocuiască picioarele oamenilor între ei prin operații macabre etc.

Ies năuc pe poarta lagărului, când mă intersectez cu unul dintre copiii supraviețuitori ai sinistrului moment istoric: Eva Kor, în vârstă de 85 ani (n.r., născută 31 ianuarie 1934 – decedată 4 iulie 2019) . Nu mă abțin, mă duc direct la ea, o îmbrățișez cum pot (eram foarte emoționat) și atât pot să îi silabisesc, că sunt din România.

Deși era cetățean american, se născuse la… Sălaj. Da, la noi, în România. I-a explicat cineva că sunt român și a zâmbit curioasă (nu auzea bine, dar s-a luminat la față). Venea foarte rar aici (mă mir că avea forța asta), pentru că locuiește în SUA. Ea și cu sora ei geamănă au fost încarcerate la Auscwitz pe când aveau cinci ani și au fost predate dereglatului doctor Mengele, care avea curiozitatea cum se poate schimba culoarea ochilor la copiii gemeni. Eva a fost injectată chimic direct în ochi în multiple încercări de decolorare. Deci o româncă a pățit asta, da?

Trecem peste. (deși sunt curios ce părere ar avea și ea la unele teme).

Boon. Dar dacă peste două luni cei doi srilankezi fac vreo tâlhărie? Eee, să vezi atunci puhoiul de comentatori sportivi cum sar ca arși „ți-am zis eu mă??? Ți-am zis!”. Evident că dacă vor veni mulți imigranți la noi (din cauză că guvernele noastre au facilitat afluxul și n-au avut o politică minimală de repatriere a românilor) vor face și infracțiuni. Fapte urâte. Dar există Lege. Care se aplică egal și unitar tuturor, indiferent de cât de bronzați sau gălbejiți suntem. Legea se aplică OAMENILOR. Punct.

Spre surprinderea mea, deja s-au făcut pași concreți pentru a-i aduce pe băietanii ăia doi la mine-n firmă. E meritul lui Radu Hossu care e la fel de șocat și care se chinuie să intermedieze transferul. Sper ca mâine să finalizăm procedurile. Acum e necesar să-și dorească și să își dea consimțământul și cei doi. Că doar nu decidem noi pentru ei. Au oamenii drepturi depline și putere de decizie.

Ca o părere personală, nu au o viață bună în zona aceea. Chiar dacă vor juca teatru autoritățile că-i primesc înapoi cu flori și busuioc, chiar dacă vor face galerie unii inși și-i vor aplauda. Vă zice băiatu: speakerii ăia motivaționali, primarul, preacucernicul părinte, au mulți ultrași. Mai devreme sau mai târziu se va trezi un fan activ ai stimabililor de mai sus, care să traverseze pe trotuarul celălalt când se vor sincroniza cu concetățenii lor srilankezi. Se va găsi un copil inflamat de către părinți care să jignească. Se va găsi un adolescent care să-i umilească indirect și abil ca să-și impresioneze gagica. Se va găsi un justițiar care să se sacrifice în numele patriotismului local și care să-i la la rost că nu vorbesc bine româna, franțuza sau maghiara. Și atunci să vedem cum ne privește Europa. Deocamdată, Europa trebuie să ia act de valul enorm de toleranță. Asta trebuie să se rețină!

(Mă întreb cum am fi reacționat noi dacă doi români dintr-o comunitate din Italia sau din Spania o pățeau la fel? În fine.)

Dacă ambasada lor îi retrage (cum se zvonește), cred că-i și mai trist pentru ei. De fapt, ăsta-i cel mai nasol scenariu. Pentru că nu vor mai putea pleca din Sri Lanka, fiind luați la ochi și de comunitatea lor și de serviciile lor secrete etc. Vor fi suspecți de serviciu.

Eu tare mă tem că deja ei se gândesc cum să o tundă în vestul Europei, dar asta-i partea doua. Tot ce-mi doresc e ca cei doi să nu înțeleagă mare lucru din presă și să fie liniștiți în legea și lumea lor.

Pentru mine, trista întâmplare îmi dă totuși un răspuns la VEȘNICA întrebare: De ce nu avem autostrăzi în România? Răspunsul era foarte simplu, dar eu nu-l vedeam. Acum însă, fără să ezit, știu răspunsul cu ochii închiși: NU AVEAM AUTOSTRĂZI DIN CAUZA LIPSEI DE EDUCAȚIE!

Lipsa de educație este rădăcina tuturor relelor din țara asta. Lipsa de educație a dus la situația Ditrău. Lipsa de educație ne-a făcut să-i alegem pe cei pe care i-am ales. Lipsa de educație ne face să ne pișăm pe colac la mall. Scurt. Până nu se face din EDUCAȚIE O POLITICĂ DE STAT, o urgență capitală, o prioritate națională, lucrurile o să se schimbe cu viteza cu care s-au schimbat până acum”, a scris Ștefan Mandachi pe Facebook.

Ștefan Mandachi a mai anunțat că, duminică, va fi „brutar pentru 15 minute”.

FOTO: ȘTEFAN MANDACHI / FACEBOOK – ȘTEFAN MANDACHI ALĂTURI DE EVA KOR, SUPRAVIEȚUITOARE A HOLOCAUSTULUI