STRĂMUTAREA dosarului lui Dan Voiculescu, RESPINSĂ. Verde pentru o SENTINȚĂ DEFINITIVĂ într-un caz care a înregistrat până acum peste 70 de amânări

Dosarul pivind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) rămâne la Curtea de Apel București și va fi judecat în 4 august, după ce instanța supremă a respins, vineri, cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a procesului la o altă instanță. „2618/1/2014 – Voiculescu – Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul Voiculescu Dan pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 25497/3/2012** (255/2014) al Curții de Apel București, Secția a II-a Penală. Obligă petiționarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în minuta deciziei. În sprijinul cererii de strămutare, avocații lui Voiculescu invocaseră presiunea mediatică excesivă de la București.

Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în 2008 în dosarul ICA în care este acuzat de o fraudă de 60 milioane euro. Dosarul său a înregistrat un număr record de amânari – aproape 70. Astăzi Curtea Supremă a decis asupra cererii de strămutare care, dacă ar fi fost aprobată, ar fi însemnat o nouă amânarea generoasă pentru Dan Voiculescu.

Dosarul lui Dan Voiculescu este judecat în apel, adică ultima cale de atac. Pe 4 august judecătorii au programat audierea ultimilor doi inculpați și dezbaterile pe cererile legate de probatoriul din dosar. În acest caz instanța poate emite următoarele soluții: achitarea, condamnarea sau poate dispune rejudecarea dosarului.

Citește mai jos lista metodelor prin care Dan Voiculescu a încercat să-și amâne verdictul.

În fața instanței avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiță Mateuț a cerut strămutarea invocând faptul că din cauza presiunii mediatice completul condus de Camelia Bogdan nu mai poate judeca imparțial cauza. În replică reprezentantul DNA a argumentat că magistrații nu cedează influențelor cauzate de mediatizarea consistentă a unui proces. Pentru a-și susține cauza Mateuț a depus și o serie de articole de presă despre dosarul ICA.

Miza strămutării a fost una dublă. Pe lângă o amânare de lungă durată Voiculescu ar fi putut obține și ridicarea sechetrului pus de judecători pe proprietățile și acțiunile sale. Avocatul său a solicitat ridicarea sechestrului pus de judecătoarea Camelia Bogdan pe o serie de bunuri deținute de fondatorul trustului Intact. Potrivit legislației în cadrul strămutării judecătorii se pronunță și pe actele realizate în dosar de instanța de la care se strămută. Altfel spus dacă strămutare este aprobată atunci judecătorul poate dispune menținerea actelor realizate în dosar sau dimpotrivă. În cazul de față instanța poate hotărâ ridicarea sechestrului.

Curtea Supremă a decis astăzi că dosarul ICA nu trebuie să fie mutat de la Curtea de Apel București. Citiți mai jos metodele utilizate de-alungul timpului de Dan Voiculescu pentru a amâna cauza.

1. Strămutarea până la prescripție

Una dintre modalitățile prin care Voiculescu ar putea să-și amâne finalul procesului este să obțină strămutarea cauzei. Deși a declarat la debutului apelului de la Curtea de Apel București că are încredere în completul condus de Camelia Bogdan, Dan Voiculescu a cerut de două ori recuzarea completului și apoi strămutarea lui.

Decizia privind cererea de strămutare a dosarului ICA-Voiculescu va fi dată vineri, 11 iulie, a anunțat Curtea Supremă. Cererea a fost formulată de avocații lui Dan Voiculescu după primul termen de apel, judecat de judecătoarea Camelia Bogdan. Avocații au încercat de două ori să o recuze pe motiv că judecă prea alert procesul.

Strămutarea judecării unui dosar înseamnă că procesul se mută la o instanță dintr-o altă localitate. În cazul de față, dacă va fi aprobată cererea de strămutare, dosarul se va duce, prin procedura de distribuire aleatorie, de la Curtea de Apel București la o altă curte de apel din România. Cererea de strămutare a lui Voiculescu este bazată pe teza că, la Curtea de Apel București, judecătorii nu ar fi în stare să mai judece imparțial procesul, din cauza presiunii publice mult prea mari.

Odată mutat dosarul la un alt complet, judecătorii stabilesc un prim termen, fiind nevoiți să studieze dosarul de la zero. În practică, toți acești pași se traduc în câteva luni de amânări, ceea ce înseamnă că Voiculescu ar putea trece în 2015 fără sentință. Asta ar face ca dosarul să fie în pericol de prescripție după cum a avertizat la un moment dat șeful DNA, procurorul Laura Codruța Kovesi.

Dacă însă strămutarea era judecată pe 24 septembrie și până atunci era pronunțată o sentință, exista pericolul ca dacă era aprobată strămutarea solutia sa fie desființată și apelul urma să fie reluat.

2. Recuzarea instanței pentru celeritate

Avocații lui Voiculescu au solicitat de două ori recuzarea judecătoarei Camelia Bogdan și a colegului ei de complet Mihai Alexandru Mihalcea. Cererea a fost considerată înadmisibilă de instanță. Recuzarea ca procedură înseamnă că inculpatul consideră că judecătorii nu pot delibera imparțial în dosar. În general recuzările se aprobă atunci când se constată că judecătorul s-a mai pronunțat eventual pe același dosar într-un alt ciclu procesual. Spre exemplu dacă judecătoarea Camelia Badea l-ar fi judecat pe Voiculescu la Tribunalul București nu mai putea să-l judece și în apel la Curtea de Apel București. Avocații însă pot cere în continuare recuzarea judecătorilor.

Dacă judecătorii sunt recuzați, atunci cauza este scoasă de pe rol și introdusă în procedură de desemenare aleatorie a unui complet. Avocatul Gheorghiță Mateuț a criticat și faptul că după ce completul inițial format din judecătorul Stan Mustață și Florică Duță a rămas fără judecători Curtea de Apel a decis că acest complet cu toate dosarele sale nu doar cu cel al lui Voiculescu să fie preluat de judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea. Altfel toate dosarele completului ar fi fost amânte câte cinci, șase luni. De altfel acesta era și rezultatul pe care l-ar fi obținut avocații lui Voiculescu dacă ar obține recuzarea completului. As reuși să amâne dosarul cel puțin jumătate de an.

3. Restituirea dosarului la Tribunalul Bucurști

Chiar în debutul procesului, Dan Voiculesc prin avocații săi au ridicat mai multe excepții prin care au cerut ca dosarul să fie trimis înapoi la Tribunalul București. Avocații susțineau că pe Noul Cod Penal au dreptul să conteste decizia Tribunalului prin care s-a constat că rechizitoriul este întocmit legal și că nu sunt motive de restituire a dosarului la DNA. Avocații susțineau chiar că dosarul ar fi trebuit introdus în procedura de cameră preliminară. Asta nu însemna nimic altceva decât reluarea de la zero a judecării dosarului.

4. Mutarea dosarului prin demisiile din Parlament

Dan Voiculescu a reușit să plimbe dosarul de la Tribunalul București la Curtea Supremă. Pentru că era senator la momentul trimiterii în judecată dosarul a fost distribuit Curții Supreme. Când procesul ajunsese pe final Dan Voiculescu și-a dat demisia din Senat. Asta a însemnat că 8-9 luni de zile dosarul nu s-a mai judecat. Ajuns la Tribunal, Dan Voiculescu a candidat din nou la parlamentar. Astfel că a ocupat un din nou un loc în Senat. Doasarul a fost din nou mutat la Curtea Supremă dar din nou câte 6-7 luni pierdute. Apoi din nou Voiculescu și-a dat demisia din Senat și a mutat dosarul la Tribunalul București.