Strigătul de disperare al unui fost sportiv ajuns în scaunul cu rotile: „Mi-a luat patru ore să ajung din Pantelimon la Universitate”

„Ieșim în stradă să ne cerem drepturile, să avem și noi o viață cât mai independentă, noi — persoanele cu dizabilități, bătrânii, care se deplasează mult mai greu. De curând am făcut un exercițiu din ăsta, și mi-a luat patru ore să ajung din Pantelimon până la Universitate. Unde am acces pe trotuar, mă lovesc de mașinile parcate prost și unde nu sunt mașini, sunt bordurile înalte, mi-e foarte greu să merg, risc foarte mult pentru că merg pe stradă”, a spus, pentru AGERPRES, George Baltă.

El a arătat că persoanele imobilizate au nevoie de borduri lăsate la nivel, de acces la transportul în comun, și în instituțiile publice.

„Nu s-a mișcat nimic, nu am primit niciun răspuns de la instituțiile publice, nici măcar promisiuni, cum ați văzut și mai devreme, nu a ieșit nimeni de la Ministerul Muncii să ne bage în seamă”, a mai spus George Baltă.

ECONOMIE Compania maghiară MOL raportează vânzări record de carburanți în România în primul trimestru din 2026. Cu 3000 de tone peste maximele ultimilor ani

10:16

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu, după discuțiile cu Nicușor Dan de la Palatul Cotroceni: PSD este dispus să-și asume premierul

10:13

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, a afirmat că problemele pot fi rezolvate prin formarea unei mari echipe, care să muncească la rezolvarea acestor probleme, atât societatea civilă, cât și instituțiile statului, atât administrația publică locală, administrația publică centrală, cât și administrația publică europeană.

„Noi apărăm niște valori fundamentale, este vorba de nediscriminare și vorbesc aici nu numai de discriminarea persoanelor cu cărucior sau în cărucior, ci și de discriminarea tuturor persoanelor care nu fac parte din acel profil robot, care este avantajat astăzi în România. Eu, ca pieton, de exemplu, mă simt discriminată pentru că nu pot să merg pe trotuar, de cele mai multe ori, pe străduțele pe care mă duc de acasă până la birou, trebuie să mă strecor printre mașini în trafic și printre mașini parcate”, a spus Angela Filote, prezentă la marș.

Marșul, care a pornit din Piața Victoriei și s-a încheiat în Piața Universității, a strâns aproape 200 de persoane, printre care persoane aflate în scaun cu rotile, părinți cu copii în cărucior, bicicliști și pietoni.

Președintele ActiveWatch, Mircea Toma, unul dintre organizatorii marșului, a arătat că atâta vreme cât societatea civilă nu va pune presiune pe autorități sunt slabe șanse să se schimbe ceva.

„Faptul că bucureștenilor nu le prea pasă încă de spațiul public are efecte și asupra administrației locale. Cât timp noi ne vom ploconi automobilului, automobilul va rămân zeitatea și pentru primărie și vom vedea mai mult autostrăzi urbane decât locuri pentru oameni”, a arătat Mircea Toma, în Piața Universității, punctul final al marșului.

Președintele OPTAR, Marian Ivan, a declarat pentru AGERPRES că organizația pe care o conduce a cerut de un an Primăriei Capitalei să nu mai aprobe niciun proiect și să nu se mai recepționeze niciun proiect care nu este accesibilizat.

„Încercăm să le explicăm că practic este pusă în pericol viața oamenilor, acești stâlpi ascuțiți (din Piața Universității — n.r.), n-ar trebui să existe pe stradă, ei ar trebui să aibă înălțimea de minim 75 cm și să fie totul rotunjit, astfel încât dacă cineva se accidentează și cade pe el, să nu se rănească. Dacă ne uităm la colțurile alea, dacă ai căzut, fie că ești pieton, fie că ești biciclist, poți să mori, pur și simplu. Nu este nevoie să moară cineva ca să înțelegem lucrurile astea. Ele sunt trecute în lege”, a arătat Marian Ivan.

El a mai spus că legislația dă niște repere minime, iar teoretic ar trebui făcut mult mai mult decât spune legislația, însă nici măcar acele repere minime nu sunt respectate și nu s-a primit niciun răspuns că există intenția de a se respecta legea.

„N-ar trebui să existe acești stâlpi de reclamă, care sunt la înălțimea capului, indicatoarele ar trebui înălțate la doi metri și 10 centimetri, minim, sunt reguli care sunt simple în esență, pe care poți să le faci o dată și bine, dar din păcate nu se face așa. Se cheltuiesc mulți bani foarte prost. De exemplu, nu înțeleg de ce bordura nu este coborâtă la nivel, pentru că este același cost, nu înțeleg de ce să o facă așa, pentru ca apoi să revină, pentru că așa s-a întâmplat în trecut, după ce făceau trotuare, mai plăteau alte servicii ca să coboare bordurile”, a afirmat Marian Ivan.

El consideră că și Parchetul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în momentul în care se constată că se recepționează lucrări care nu sunt conforme, cât și Inspectoratul de Stat în Construcții sau instituția Prefectului.

„Nu am simțit într-un an de la primul marș că s-a întâmplat ceva, nu am simțit vreo reacție din partea autorităților”, a mai declarat președintele OPTAR.

Printre problemele semnalate de inițiatorii marșului, se numără: mașinile parcate pe trotuar, persoanele cu dizabilități nu pot accesa independent spațiul public, persoanele vârstnice, persoanele cu deficiențe de vedere sau copiii care deprind mersul pe jos sunt puși în pericol de gropile, cablurile și mobilierul urban ce populează abuziv trotuarele, trecerile de pietoni blocate de mașini parcate, acumulările de apă din intersecții care fac traversările pietonale aproape imposibile, stațiile RATB pline de mașini parcate care fac imposibilă oprirea la bordură a autobuzelor etc, scrie Agerpres.