Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România. HARTA defrișărilor ilegale

Potrivit cercetării Greenpeace, în perioada analizată au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creștere de la 30 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autoritățile au identificat, astfel, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, de peste două ori mai mult decât în intervalul 2009-2011(452.842 metri cubi).

Tăierile ilegale de pădure din România din intervalul 2013-2014 au dus la prejudiciu de aproximativ 52,1 milioane de euro (230.937.047 lei).

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) și Mureș (3.351 cazuri, 7,36%). De altfel, județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorități și în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

FLASH NEWS Sorin Grindeanu comentează dezvăluirile Gândul despre nunta lui Abrudean. „Beneficiarii contractului sunt cei care au fost la nuntă”

22:58

PROIECT DE LEGE Schimbare majoră la emiterea facturilor de telefonie mobilă. Ce prevede un proiect de lege votat deja de senatori, cu excepția PSD

22:54

Per total însă, Transilvania este principala sursă de lemn pentru tăierile ilegale, aproape 80% din totalul prejudiciului creat în România, în perioada 2013-214, fiind din Cluj, Alba și Maramureș. „La nivelul celor 3 județe (Cluj, Alba și Maramureș) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% și Maramureș 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării și implementării de către autorități a unor măsuri suplimentare de control și prevenire a tăierilor ilegale”, se arată în raport.

„Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii țări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual, dar investigațiile autorităților competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menționată”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România.

Valoarea prejudiciului: 230.937.047 lei

Valoarea totală a prejudiciului la nivel național, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorități la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba și Maramureș prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj și 27.227 lei/caz în Maramureș. Astfel, cele trei județe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.

Pentru a înțelege mai bine cauzele tăierilor ilegale, Greenpeace România a solicitat autorităților informații suplimentare în legătură cu metodele folosite pentru identificarea tăierilor ilegale, dificultățile întâmpinate și modalitățile de prevenire a acestora. Analiza a fost realizată pe baza a 20 de răspunsuri primite de la Poliție și Garda Forestieră. 30% dintre respondenți consideră că investigarea cazurilor este îngreunată de faptul că autoritățile sunt sesizate cu întârziere față de momentul efectuării faptei, iar 20% dintre aceștia au menționat ca dificultăți lipsa dovezilor și imposibilitatea identificării autorilor. Potrivit concluziilor aceleiași cercetări calitative, 35% dintre participanți au indicat existența unor rețele foarte bine organizate, care operează pe timpul nopții, dispun de echipamente performante sau lucrează în etape.

„În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracțiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate — în momentul de față, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenție, nu infracțiune, și se pedepsește cu amendă). De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituțiile cu atribuții de control (Poliție, Garda Forestieră, Jandarmerie) și alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar și în vederea organizării unui sistem permanent de pază (și pe durata nopții). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuții în constatarea și investigarea delictelor silvice din Jandarmerie și Poliție să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui și îmbunătățirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informațiilor și accesul public la amenajamentele silvice”, notează Greenpeace România.

Procentul cazurilor soluționate, în scădere

În timp ce la nivelul anului 2013 au fost investigate 17.57, dintre care 60.97% nu au fost soluționate până la sfârșitul anului, din cele 6.775 de cazuri rezolvate în 2013, doar 15,53% au fost soluționate prin trimitere în judecată. În 2014, 63,58% din cele 16.541 de cazuri investigate nu au fost soluționate. Procentul cazurilor soluționate prin trimitere în judecată a scăzut la 9,15%.

Cel mai mare număr de cazuri soluționate prin trimitere în judecată a fost înregistrate în județele Vrancea, Alba, Bacău, Neamț, Suceava, Maramureș și Argeș.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iunie-septembrie 2015 și se referă la datele statistice pentru anii 2013 și 2014. Instituțiile respondente sunt: Procuratura Generală, Poliția prin Inspectoratele Județene, Regia Națională a Pădurilor Romsilva S.A. și Comisariatele de Regim Silvic și Cinegetic (CRSC), transformate din 9 Septembrie 2015 în Garzi Forestiere.