Un covăsnean a intrat în greva foamei, pentru că nu i se permite exercitarea profesiei de avocat

Un bărbat din municipiul Sfântu Gheorghe a intrat, luni, în greva foamei, îmbrăcat în robă, întrucât, potrivit acestuia, deși este membru în Baroul București, nu se pun în aplicare sentințe definitive privind dreptul lui de a profesa ca avocat, în timp ce Baroul Covasna îl consideră „un infractor”.

Cristinel Stătulescu, bărbatul care a intrat în greva foamei, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că se consideră „persecutat” de către judecători, un procuror și un polițist din Sfântu Gheorghe, întrucât aceștia nu duc la îndeplinire și nu pun în aplicare sentințe penale definitive cu privire la exercitarea profesiei fără drept, în timp ce decanul Baroului Covasna, avocatul Sabin Calinic, susține că Stătulescu este „un infractor”.

Bărbatul care a început, luni, greva foamei, în fața Tribunalului Covasna, din Sfântu Gheorghe, îmbrăcat în robă, susține că este membru al Baroului București, iar din august 2008 al „Uniunii Naționale a Barourilor 2004”, dar că a fost împiedicat să-și exercite profesia și, mai mult, Baroul Covasna „tradițional”, condus de avocatul Sabin Calinic, i-a intentat procese încă din 2009.

FLASH NEWS Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: „Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”

00:17

FLASH NEWS Coincidențe în serie. Doi procurori care candidează la șefia marilor parchete ar fi din aceeași localitate cu Mirabela Grădinaru

23:38

Stătulescu susține că printr-o sentință a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, din 30 martie 2012, rămasă irevocabilă, s-a statuat că el, ca membru al Baroului București, are calitatea de avocat și că întrunește toate cerințele prevăzute de Legea 51/1995 cu privire la exercitarea profesiei de avocat, deținând documentația cerută de această lege.

„Cu toate acestea, acești domni încalcă în picioare hotărâri judecătorești, ulterior fiind cercetat, pentru a doua oară, și de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, dosarul fiind soluționat de către Judecătoria Brașov în 2 aprilie prin sentință penală definitivă cu privire la aceeași exercitare a profesiei fără drept, prin care s-a statuat prin rezoluție de neînceperea urmării penale și de scoatere de sub urmărire penală, pentru că fapta nu există”, a spus protestatarul.

De asemenea, Stătulescu a adăugat că judecătorii, „prin abuzul de putere și prin abuzul de drept”, l-au amendat judiciar pe motiv că „a îndrăznit” să refuze un judecător, dar și pentru faptul că a refuzat să dea roba jos.

„S-a constatat prin sentințe civile definitive de către Tribunalul București că suntem îndreptățiți și avem toate prerogativele dispuse de lege de a purta aceste însemne, robă, ștampilă, și să folosim denumirea Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București”, a mai spus Stătulescu, referindu-se la calitatea sa de membru al „Uniunii Naționale a Barourilor 2004”.

La rândul său, decanul Baroului Covasna, avocatul Sabin Calinic, a declarat corespondentului MEDIAFAX că Cristinel Stătulescu nu este un avocat, „ci un infractor”, Calinic susținând că împotriva acestuia s-a început urmărirea penală pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

Decanul Baroului Covasna susține că protestatarul este un fost polițist, iar acesta nu are calitatea de avocat.

În urmă cu patru luni, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au dispus, într-un caz similar, punerea în mișcare a acțiunii penale față de șapte inculpați, pentru „asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni”, „înșelăciune”, „exercitarea fără drept a profesiei de avocat”, „folosirea fără drept a denumirilor Barou, Uniunea Națională a Barourilor din România, a denumirilor specifice profesiei și purtarea robei de avocat”.

Anchetatorii arătau că aceștia au inițiat o asociere și aderarea la aceasta în vederea exercitării fără drept a profesiei de avocat, de folosire fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei de avocat și de înșelăciune, precum și inducerea în eroare a mai multor persoane prin prezentarea cu calitatea nereală de avocat.