Un senator PSD propune ca arestarea preventivă să fie folosită doar în anumite situații

Șerban Nicolae a depus, în acest sens, o inițiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală, care se află în consultare publică pe site-ul Senatului.

Proiectul prevede că arestarea preventivă va avea două forme: arestul la domiciliu și arestul sever.

Potrivit proiectului, măsura arestului sever se va putea lua dacă din probe există suspiciunea că acesta a infăptuit infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune care a dus la vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale, de trafic de stupefiante, de arme, de persoane, acte de terorism, de viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar și orice altă infracțiune care este pedepsită cu 10 ani de închisoare sau mai mult și se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

Senatorul PSD a explicat că „în raționamentul acestei propuneri, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracțiunilor care presupun acte de violență, care pun în pericol viața sau sănătatea și al celor privind securitatea națională, toate fiind supuse condiției probării necesității măsurii, din perspectiva evitării unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.

Proiectul mai prevede că inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va fi încătușat în nicio împrejurare, cu excepția celor cercetați pentru infracțiuni comise prin acte de violență, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum și inculpaților care s-au opus măsurii dispuse.

Șerban Nicolae a mai explicat că această prevedere arată că dacă inculpatul reținut sau arestat, aflat în custodia forțelor de ordine, nu este recidivist și nu este cercetat pentru infracțiuni comise prin acte de violență, nu trebuie încătușat și nici supus unor măsuri exagerat, cu ocazia deplasării în spațiul public.

Măsura controlului judiciar se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile și poate fi prelungită succesiv câte 60 de zile, dar nu poate depăși 180 de zile în perioada urmăririi penale și 3 ani în cursul judecății.

În cazul în care inculpatul încalcă cu rea credință arestul la domiciliu sau obligațiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvîrșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul sever.

Arestul sever al inculpatului nu poate fi dispus mai mult de 30 de zile, iar în cursul judecății în primă instanță, durata arestului sever nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru pedeapsa respectivă. În toate cazurile durata arestului sever nu poate fi mai mare de 5 ani.

Proiectul se află în consultare publică la Senat și trimis în 16 decembrie la Guvern și la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.