VIDEO. Ministrul desemnat al Agriculturii la audierile din Parlament: „Frauda de care pomeneați, cu MAFIA SICILIANĂ, nu a fost pe Programul Tomata”

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților de miercuri, 19 februarie 2020, ministrul desemnat pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian-Nechita Oros, a răspuns unei întrebări venite din partea unui parlamentar, precizând că subvențiile încasate ilegal, în 2019, de persoane suspectate de conexiuni cu familiile mafiote din Sicilia, provin din sprijinul cuplat vegetal, nu din vestitul Program Tomata.

„Frauda de care pomeneați, cu mafia siciliană, nu a fost pe Programul Tomata, ci a fost pe sprijinul cuplat vegetal și instituțiile abilitate se ocupă de acest subiect. (…) Ăla este plecat la DNA”, a afirmat Oros la audieri. „Speranța mea este că în România sunt cât mai puține asemenea situații. (…) Tocmai pentru a preveni asemenea fraude, am încercat, anul acesta, atunci când am promovat Hotărârea de Guvern, să venim cu două aspecte. Primul privește monitorizarea acestui program, în așa fel încât să nu existe asemenea fraude, iar cei de la Direcțiile Agricole Județene au obligația de a verifica de două ori dacă, într-adevăr, cei care depun dosare și fac ceea ce și-au propus și ce trebuie să facă pentru a beneficia de acest ajutor”.

NEWS ALERT Spania este prima finalistă a Cupei Mondiale! Meci de senzație disputat la Dallas

00:00

FLASH NEWS Premierul britanic Keir Starmer, decorat de Emmanuel Macron cu cea mai înaltă distincție a Franței

23:31

În plus, pentru a preîntâmpina alte situații neplăcute, Oros a impus prin intermediul actului normativ obligativitatea existenței unui registru privind utilizarea substanțelor fitosanitare.

„Pentru a nu compromite sau pentru a da încredere românilor în tomatele românești, am specificat că beneficiarii trebuie să dețină un registru privind utilizarea substanțelor fitosanitare – ce substanțe, care este doza -, iar acest lucru, această instruire o vor face cei de la Autoritatea Națională Fitosanitară. Acolo unde beneficiarii sunt numeroși, pentru că sunt cantonați în patru sau cinci județe unde există activitate în legumicultură, în mod tradițional, și sunt comune cu 3.000-4.000 de beneficiari, acolo cei de la DAJ și de la ANF se vor deplasa să rezolve dosarele și să facă aceste instruiri privind utilizarea produselor fitosanitare”, a adăugat ministrul desemnat al Agriculturii.

În ceea ce privește „fraudele” autohtone înregistrate de această dată pe Programul Tomata, el a vorbit despre încasarea unor sume mai mari de bani prin împărțirea suprafețelor de solarii între membrii familiei, așa-numitul conceptul de splituire.

„Au fost câteva cazuri relatate de către cei din conducerea Direcțiilor Agricole Județene care au spus că, anul trecut, au avut situații în care au fost splituite solariile respective. Având o suprafață mai mare, în primul an au beneficiat de 3.000 de euro, iar apoi, în anul următor, având o suprafață mai mare, au splituit, sigur, trecând programul respectiv pe alt membru al familiei. Demersul este legal, dar nu este moral, etic”, a conchis Adrian Oros.

Acțiuni ilegale transfrontaliere. Miza, subvențiile pentru agricultură

În 2019, în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora mai mulţi cetăţeni italieni din Sicilia au arendat terenuri în zona Olteniei, respectiv în Mehedinţi, declarând la APIA că sunt cultivate tomate, pentru a beneficia de subvenţii de peste 3,9 milioane de lei în baza sprijinului cuplat, culturi care în realitate nu au existat niciodată.

Fenomenul pare să ia amploare la nivel european. La mijlocul lunii ianuarie 2020, poliția italiană a arestat 94 de persoane într-un dosar de posibilă înșelăciune cu fonduri europene destinate agriculturii, cu prejudicii de peste cinci milioane de euro.

Procurorii au precizat la vremea respectivă pentru presa italiană că indiciile în cazul de fraudă duc, de asmenea, către două clanuri mafiote din estul Siciliei. Potrivit Reuters, acestea ar fi încasat circa 5,5 milioane de euro plăți directe pentru suprafețe pe care nu le-ar fi deținut, în perioada 2010 – 2017.

Printre cei arestați se află și boșii a două familii, precum și un număr de oficialități care îi asistă pe fermieri să acceseze banii europeni, respectiv un primar local și un contabil. Nu mai puțin de 150 de persoane juridice sunt și ele parte a investigației.

„Acolo, Mafia are o așa mare putere, încât a pus mâna pe 15 hectare de teren printr-un simplu telefon. Nu a fost nevoie de nicio amenințare”, scria în mandatul de arestare judecătorul Sergio Mastroeni. „Când vine vorba de Mafie, trebuie doar să-ți spui numele și, poate, dacă este necesar, că tocmai ai ieșit din închisoare”.

Cu toate acestea, Mastroeni a adăugat că familiile au reușit să obțină fondurile europene mulțumită ajutorului primit de la „gulerele albe”. Aceștia le-ar fi facilitat accesul la lumea birocratică a finanțărilor europene.

Blocul comunitar (UE28) plătește zeci de miliarde de euro subvenții pentru agricultură, anual. Banii sunt meniți să-i ajute pe fermieri să-și acopere pierderile de venit și să mențină astfel comunitățile rurale în viață.

Teresa Bellanova, ministrul italian al Agriculturii, spunea că operațiunea Poliției a revelat noua față a mafioților sicilieni, în mod tradițional asociată cu traficul de droguri și șantaj, iar acum implicată adânc în escrocherii cu bani europeni.

„Gravitatea celor identificate este enormă”, a precizat oficialul guvernamental italian. „Este cât se poate de clar cât de distrugătoare este pentru mediul rural acțiunea de a devia resursele financiare europene dinspre agricultură și afacerile de calitate – adică spre majoritatea firmelor care activează în estul Siciliei – spre bandele mafiote”.

Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care cultivă în câmp tomate și livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2019, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată.

Pentru cultura înfiinţată în anul 2019, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.

Sursă video/foto: Gândul.info/Ionel Văduva