VIDEO | Palatul Ghica Tei, reședință voievodală în stil neoclasic italian (DOCUMENTAR)

Palatul Ghica Tei este un edificiu din București, situat pe strada Doamna Ghica, pe malul sudic al lacului Plumbuita. Palatul a fost ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822, după planurile arhitectului Xavier Villacrosse, pe locul în care s-a aflat înainte casa părintească a banului Dumitrache Ghica.

Palatul Ghica Tei face parte din Domeniul Ghica Tei din Capitală. Ansamblul arhitectural se întinde pe o suprafață de 11.000 mp și cuprinde Crama și Grădinile, restaurate de moștenitorii familiei Ghica, dar și multe saloane pentru evenimente, cum ar fi Sala de Bal, Sala Cavalerilor, Pavilionul Regal și Terasa Englezească. De-a lungul timpului și până în prezent, Palatul a organizat diverse evenimente culturale, sociale, de caritate, dar și petreceri de companie, lansări și întâlniri pentru mediul de afaceri din România.

Palatul a fost reședința domnească de vară a lui Grigore al IV-lea Ghica, fost domn al Țării Românești. Denumit și „De la Colentina – Tei”, palatul a fost construit după arhitectura neo-clasică italiană de tip rusesc, manifestată deseori în secolul al XIX-lea, atât în construcțiile civile mai importante, cât și în cele cu caracter religios. Clădirea are un volum foarte bine echilibrat care dă o puternică impresie de stabilitate. Edificiul, ridicat după planurile arhitectului Villacrosse reprezintă, din punct de vedere al stilului și construcției, unul din cele mai reprezentative monumente de la începutul veacului al XIX-lea, în București. Alături de palat, se află și Biserica Teiul Doamnei Ghica. Tot aici a funcționat și așezământul Ghica Voievod, o fundație care a fost înființată de domnitorul Grigore Ghica în anul 1833. Fundația nu a fost niciodată desființată, iar administrarea clădirii și a terenului trebuie încredințată, conform testamentului, unui epitrop.

Sorin Grindeanu declară război total și zero compromis cu „haștagii” din fosta coaliție: Pare că este o pestă care a cuprins România

07:18

ACTUALITATE 14 Iulie, calendarul zilei: Mădălina Manole ar fi împlinit 59 de ani. Căderea Bastiliei, începutul Revoluției franceze

07:15

Deși Palatul Ghica Tei a fost realizat în stilul neoclasic al arhitecturii italiene, are și elemente ale renașterii franceze. Acesta a fost construit pe două etaje. Intrarea de la parterul clădirii este încadrată de lei sculptați, în timp ce deasupra intrării se află o cornișă decorată cu un autorelief cu două tunuri și două drapele. Totodată, intrarea este decorată cu șase nimfe înaripate care țin în mână niște cununi de laur.

Pe fațada dinspre lac, palatul are o terasă largă, cu trepte ce coboară în grădina cu vedere spre Plumbuita. Parterul clădirii cuprinde încăperi modeste ca decorație, în general stucaturi, el fiind destinat unor funcțiuni anexe ale palatului și unor întâlniri și întruniri mai puțin oficiale. La etaj, holul este acoperit cu o boltă în leagăn ce mai păstrează pictură originală, compusă din motive romantice, realizată de pictorul italian Giacometti.

În actuala sa formă, incinta palatului este împărțită în trei curți separate de ziduri. Astfel, avem o curte principală, curtea fostă princiară și curtea gărzii. Curtea principală de acces în palat, situată în partea vestică, prezintă o poartă centrală flancată de doi stâlpi de piatră bogat ornamentați cu scene de vânătoare, elemente florale, susținând vulturi cu aripile deschise, componentă a blazonului de familie al Ghiculeștilor. Vechile case ale familiei și palatul ar fi fost legate printr-un tunel secret cu mânăstirea Plumbuită, pe o distanță de aproximativ un kilometru.

Ulterior, după moartea lui Grigore Ghica în anul 1835, palatul a servit drept reședință de vară fratelui său, Alexandru Ghica. Acesta a fost domn al Țării Românești în perioada 1834 – 1842. În anul 1859, Alexandru Ghica a fost numit de otomani, caimacam în Țara Românească. După mai mulți ani, Palatul a mai fost reședință militară pentru Oman-Pașa, care în anul 1854 a comandat cei 30.000 de turci care se stabiliseră în București și în împrejurimi.

În anul 1970, în palatul Ghica a fost construit un restaurant care a fost dat în folosință până la Revoluție.

În anul 1978, din cauza problemelor pe care le-a avut odată cu trecerea timpului și starea de degradare la care a ajuns, palatul a fost restaurat. De acest proces s-a ocupat Sorin Ilfoveanu, Elena Roșca și Dan Broscăuțeanu. Ei au avut ca sarcină să îndepărteze adaosurile făcute de-a lungul timpului și i-au adus strălucirea de altădată.

În complexul arhitectural, încă din anul 1980 a fost înființat și un muzeu cu exponate care au aparținut familiei Ghica, dar și piese de patrimoniu valoroase.

La ceva timp, clădirea a fost folosită și drept prefectură a județului Ilfov, dar și ca sediu al Ministerului Sănătății.

În anul 2003 însă, Palatul Ghica Tei a fost preluat de către Ralleti Simone Helene. În urma unui proces în instanță, aceasta a dovedit că este descendenta familiei domnitorului român.