Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, președintele partidului Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, a lansat o critică dură la adresa modului în care sunt tratate anumite situații politice și a făcut referire la cazul lui Dominic Fritz. Acesta susține că „oamenii de genul lui Fritz” consideră că legile cu dedicație ar trebui făcute în favoarea lor, nu împotriva lor. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube.
Claudiu Târziu susține că există o dublă măsură în modul în care sunt privite anumite situații politice și legislative. În opinia sa, o eventuală măsură în favoarea lui Dominic Fritz ar fi fost apreciată de zona „pretins pro-europeană”. Europarlamentarul critică totodată apelul politicienilor români la Comisia Europeană pentru soluționarea unor probleme interne. Acesta e de părere că astfel de atitudini pot afecta încrederea românilor în instituțiile europene.
„Pentru ei nu face nimeni scrisoare, pentru că nu sunt liderii unui partid parlamentar, probabil și pentru că nu au cetățenie germană. Pe de altă parte, și pentru că n-au lucrat pentru Germania o vreme îndelungată înainte de a lucra, așa-zis, pentru un oraș din România. Și pentru că, în general, trebuie să fie legi cu dedicație în favoarea unor astfel de oameni, nu în defavoarea lor.
În favoarea lui Fritz, dacă era o lege, ar fi fost bună și era aplaudată, probabil, de multă lume din zona pretins pro-europeană, care nu e deloc pro-europeană, pentru că, cu astfel de atitudini, practic scazi încrederea în UE, scazi încrederea în Comisia Europeană și mai faci ceva”, a susținut Claudiu Târziu în platoul emisiunii.
Claudiu Târziu a vorbit și despre modul în care unii politicieni români apelează la instituțiile europene și la alte autorități externe pentru a-și rezolva problemele sau disputele politice. În opinia sa, această practică creează impresia că Bruxelles-ul ar fi o „nouă Înaltă Poartă”, deși Comisia Europeană nu are un astfel de rol. Președintle partidului Acțiunea Conservatoare a adăugat că această percepție este alimentată chiar de atitudinea „slugarnică” a unor politicieni români față de instituțiile europene.
„Ceea ce fac de foarte mulți ani mulți dintre politicienii români – hai să spunem că nu sunt toți, pentru că mă enumăr și eu printre ei și n-am făcut niciodată chestiunea asta. Dar cei care au fost, într-un fel sau altul, la butoanele puterii, și când au fost la putere, în alianță, și când erau în opoziție, au mers deseori cu jalba-n proțap la Comisia Europeană și la alte cancelarii și puteri, să se plângă.
Pe mine mă deranjează foarte mult că, prin astfel de atitudini, practic, Comisia Europeană e proiectată ca o nouă Înaltă Poartă. Ea este proiectată astfel, dar nu are atributele și nu are potențialul de a fi cu adevărat o Înaltă Poartă. Însă comportamentul slugarnic… noi o rugăm să fie o Înaltă Poartă.”
PPE și Renew Europe i-au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care i-au cerut să nu elibereze României 770 de milioane de euro din PNRR, invocând problemele legate de respectarea statului de drept.
În scrisoarea transmisă luni, 24 august, liderii celor două grupuri europene, Manfred Weber și Valérie Hayer, au solicitat ca plata banilor să fie condiționată de modificarea prevederilor din Legea integrității care ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Legea ANI, care conține și „amendamentul Fritz”, a fost adoptată de Senat cu 106 voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și nicio abținere. Proiectul urmează să ajungă la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. În cazul în care va fi promulgată în forma actuală, Dominic Fritz ar putea să își piardă mandatul de primar al Timișoarei. O eventuală contestare a legii la CCR ar putea duce însă România peste termenul prevăzut în PNRR, ceea ce ar pune în pericol peste 700 de milioane de euro.
Comisia Juridică şi cea de Constituţionalitate din Senat s-au întrunit în şedinţă comună, miercuri, 26 august, de la ora 10.00, pentru raportul comun la Legea ANI, după ce aceasta a fost întoarsă la Parlament, în urma deciziei de neconstituționalitate a CCR. Legea ANI a mers la vot final în Senat în forma adoptată de Camera Deputaților, cu „amendamentul Fritz”, fără „amendamentul Mirabela”. Votul din Comisie a fost: 20 la 4 pentru raportul de admitere în forma de la Camera Deputaților.