Eugen Teodorovici denunță încercarea de renunțarea la dreptul de veto al României în UE. „Statele mari pot lua decizii care ne vor afecta/ Au mai încercat să influențeze decizii”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, fostul ministru al Finanțelor Publice Eugen Teodorovici o acuză dur pe Oana Țoiu și cataloghează drept faptă penală inițiativa de renunțare la dreptul de veto în Uniunea Europeană, dacă acest demers a survenit după căderea guvernului condus de premierul demis Ilie Bolojan. Eugen Teodorovici a explicat că cedarea unanimității transformă România într-un stat lipsit de putere de negociere în fața marilor puteri europene. Acesta a menționat că statele mari au ma încercat să influențeze Româna în privința unor decizii importante. Emisiunea poate fi urmărită integral aici. 

Eugen Teodorovici avertizează că eliminarea dreptului de veto anulează un drept fundamental al cetățenilor români

Eugen Teodorovici critică ideea ca România să renunțe la dreptul de veto în UE. El susține că acest drept îi permite României să se opună unor decizii care îi afectează interesele și îi oferă o putere importantă de negociere în fața statelor mai mari. În opinia sa, renunțarea la veto ar slăbi poziția României în Uniunea Europeană.

SĂNĂTATE Rogobete acuză Guvernul Bolojan că a lăsat fără bani programele pentru ATI, AVC și Neonatologie

22:05

FLASH NEWS Avionul lui Volodimir Zelenski, la un pas de a fi lovit de o dronă în timpul zborului spre Oslo

22:05

„Doamnă Țoiu, este interesant când ați făcut această comunicare către Comisia Europeană. După demiterea guvernului Bolojan? Dacă da, este de pușcărie. Pentru că nu poți să propui Comisiei Europene asta. Cum adică? Tu renunți la un drept pentru care românii au spus „da” pentru aderarea la UE, o serie de drepturi care ne asigură nouă acel drept de veto, adică o armă, o forță”, a declarat fostul ministru al Finanțelor Publice Eugen Teodorovici la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Eugen Teodorovici: „Deciziile fiscale ale blocului comunitar riscă să afecteze direct taxele din România”

Eugen Teodorovici susține că renunțarea României la dreptul de veto ar slăbi poziția țării în UE. El avertizează că statele mari ar putea lua decizii care să se aplice și României, chiar dacă aceasta nu este de acord, dând ca exemplu posibilitatea creșterii TVA-ului. Fostul ministru spune că România și alte state mai mici au fost nevoite în trecut să se opună presiunilor venite din partea statelor puternice.

„Asta, cu dreptul de veto, mi se pare una dintre cele mai crunte situații în care România se poate regăsi: atunci când statele mari ale UE vor decide fără ca tu, stat mic, cum e România, să mai contezi la masă. Dacă vor dori peste noapte să facă TVA-ul 30%, asta înseamnă că România va aplica. Am avut o discuție de genul acesta în Consiliul de Miniștri, când statele grele de la masă încercau să influențeze și tot timpul au fost deranjate de poziția unor state mai mici, România și alte state la fel ca noi, care ne opuneam pe taxare și pe multe altele”, a declarat fostul ministru al Finanțelor Publice Eugen Teodorovici.

Eugen Teodorovici afirmă că decizia privind cedarea suveranității poate aparține exclusiv cetățenilor prin referendum

Eugen Teodorovici susține că o astfel de schimbare nu ar trebui decisă doar de autorități. Fostul ministru al Finanțelor e de părere că, dacă România ar lua în calcul renunțarea la dreptul de veto, decizia ar trebui să aparțină poporului român, prin referendum.

„Țoiu spune că încercăm să eficientizăm procesul de decizie. Nu. Nu vreau să faci nimic de pe chestia asta, vreau să-mi explici mie, da? Eu, stat, să decid? Și dacă, eventual, România vrea să analizeze o astfel de situație, o decide nici măcar Parlamentul, o decide poporul român prin referendum”, a relatat fostul ministru al Finanțelor Publice Eugen Teodorovici.

„Nu poți să iei din dreptul poporului român dreptul de a se opune atunci când interesul său o cere”

Eugen Teodorovici spune că România trebuie să își păstreze dreptul de a se opune unor decizii europene, dacă acestea nu sunt în interesul țării. El dă ca exemplu aderarea Ucrainei la UE și susține că România ar trebui să poată decide dacă această extindere îi aduce beneficii. Teodorovici respinge acuzațiile că ar fi anti-european și afirmă că susține apartenența României la UE, dar consideră că interesul național trebuie apărat.

„Păi cum adică? Poate vreau ca mâine să mă opun aderării Ucrainei la spațiul european. Eu m-aș opune. Dar de ce să mă opun? Eventual, pot să am acest drept și o spun foarte pragmatic: „Dom’le, vrei să aderi la UE? Da! Vreau să văd ce obțin eu. De ce calitatea ta de membru ar fi pentru mine un avantaj?”

Eu uit ce mi-a făcut Comisia Europeană și ce mi-au făcut alte state membre când m-au obligat să vând tot din țară ca să-mi închid capitolul de negociere și ca România să fie, într-un final, ce? Piață de desfacere. O să zică unii: „Dom’le, anti-european!” Nu sunt anti-european deloc. Chiar, repet, am fost la acest proces de negociere, dar vreau să văd care este interesul meu ca țară. Repet: nu poți să iei din dreptul poporului român dreptul de a se opune atunci când interesul său o cere”, a spus fostul ministru al Finanțelor Publice Eugen Teodorovici la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Un grup de 11 state din cele 27 de membre ale Uniunii Europene solicită trecerea la majoritatea calificată

Dezbaterea a pornit după ce România s-a alăturat unui grup de 11 state membre ale Uniunii Europene, alături de Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Finlanda, Austria și Suedia.

Cele 11 capitale au trimis o scrisoare oficială către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, prin care cer trecerea de la principiul unanimității la votul cu majoritate calificată în deciziile de politică externă și securitate.

Conform Tratatului privind Uniunea Europeană, deciziile majore de politică externă impun acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre, fapt care permite fiecărei țări să blocheze o hotărâre comună.

Trecerea la majoritatea calificată presupune acordul a cel puțin 55% dintre statele membre, care să acopere cel puțin 65% din populația totală a blocului comunitar. Această inițiativă a stârnit controverse puternice pe scena politică de la București, unde reprezentanții opoziției au contestat legitimitatea unui guvern demis de a semna un astfel de angajament internațional.