„Alpii Transilvaniei”: Munții CARPAȚI din România, lăudați pe National Geographic pentru „frumusețea sălbatică”

Într-un articol publicat pe site-ul National Geographic, editorul Andrew Nelson, care este profesor și nomad digital, îndeamnă drumeții din întreaga lume să încerce să exploreze Carpații, lanțul muntos din România. 

El spune că este cel mai ideal loc pentru un selfie perfect, demn de Instagram:

„Vârfurile acoperite cu zăpadă, pajiștile  presărate cu margarete, bisericile tradiționale din lemn a căror turle se ridică deasupra satelor rustice.  Și la distanță, se aude sunetul clopoțeilor mici atârnați de gâtul oilor flămânde care pasc. Dar nu este vorba despre Berner Oberland din Elveția, aceasta este priveliștea de pe Via Transilvanica, noul traseu de drumeție al României, lung de 1.400 km,  ce traversează prin unele dintre cei mai puțin cunoscuți munți din Europa”, scrie Andrew Nelson de la National Geographic.

Dincolo de legenda lui Dracula, România este cunoscută pentru peisajele sălbatice din Carpații care sunt considerați „Alpii Transilvaniei”. Sunt la fel de impunători ca Alpii din Elveția, dar te costă mai puțin să-i admiri.

„Transilvania, a cărei denumire latină înseamnă „țara dincolo de pădure,” a fost un loc de întâlnire al civilizațiilor timp de secole. Influențele romane, otomane, ungare și germane au lăsat urme în tot ce înseamnă arhitectură și gastronomie. Desigur, Transilvania este patria lui Dracula, dar toată publicitatea despre personajul iconic al lui Bram Stoker ascunde moștenirea remarcabilă și splendoarea naturală a regiunii. Alpii Transilvaniei, parte din lanțul mai mare al Munților Carpați, sunt atât unele dintre ultimele locuri sălbatice de pe continent, cât și locul de trai al celor mai mari populații de carnivore mari din Europa, inclusiv aproximativ 6.400 de urși bruni și mai mult de 2.000 de lupi, alături de cerbi roșii, râși și zimbri”.

Via Transilvanica se întinde de la nord la sud în România, pe lângă 12 situri aflate sub Patrimoniul Mondial al UNESCO. Pentru o experiență cât mai autentică, autorul le recomandă turiștilor să se cazeze la Matca, o proprietate Relais & Châteaux cu 18 camere, situată în Simon, România.

Hotelul din lemn și piatră oferă activități precum apicultura, băile de fân și drumețiile. Dispune de un spa de lux, sală de fitness și un restaurant cu vedere către Munții Bucegi.

El laudă și preparatele din bucătăria românească, precum cașul, brânza de burduf, mămăliga (pe care autorul o aseamănă cu polenta) și miere, cu soiuri artizanale care rivalizează cu cele din Elveția. Andrew Nelson compară stațiunile de schi ca Piatra Craiului  și Poiana Brașov cu cele din Elveția, pentru că „oferă condiții perfecte și ospitalitate montană autentică, la prețuri care îi fac pe schiorii din Europa de Vest să se oprească pentru un momen.

Autorul scrie și despre cele două orașe istorice, Sibiu și Brașov. Despre primul oraș, fondat de coloniștii sași, el scrie că emană o atmosferă medievală și amintește de Berna din Elveția. Muzeul Brukenthal este caracterizat ca având un stil baroc austriac, fiind plin de picturi, gravuri și cărți rare.

Despre Brașov a scris că a fost una dintre cele șapte cetăți fortificate ale Transilvaniei care au fost fondate de Cavalerii Teutoni în 1211, cunoscut inițial ca Kronstadt (Orașul Coroanei) datorită negustorilor germani care s-au îmbogățit la intersecția drumurilor comerciale dintre Imperiul Otoman și Europa de Vest.

---

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: BRAȘOVUL, inclus în topul National Geographic al celor mai bune 25 de locuri din lume de vizitat în 2025