Cu caiacul în PEȘTERA Topolnița și la 200 de trepte adâncime, spre cel mai mare GHEȚAR subteran din lume, la Scărișoara. Descoperă „România atractivă”

România nu duce lipsă de destinații care îți taie răsuflarea, iar peșterile Topolnița, din Mehedinți, și Scărișoara, din Alba, care adăpostește cel mai mare ghețar subteran din lume, sunt locuri care merită să fie vizitate măcar o dată în viață.

Vezi galeria foto
37 poze

Pentru a vedea apele de un turcoaz intens din adâncul Peșterii Topolnița, turiștii sunt așteptați la ture ghidate cu caiacul, organizate de rangerii și salvamontișii de la Administrația Geoparc Platoul Mehedinți.

Sunt câteva sute de metri care pot fi parcurși cu caiacul în galeria activă „Gaura lui Ciocârdie”, dar senzația de liniște și relaxare este copleșitoare. Un bilet costă doar 10 lei, singura condiție pentru ca rangerii să aducă la peșteră caiacele gonflabile fiind ca, la programare, grupul să fie format din cel puțin șase persoane.

Apa nu este foarte adâncă, de aproape doi metri, dar salvamontiștii nu recomandă scăldatul fără costum de neopren, pentru că apa este destul de rece. Temperatura în peșteră este constant între 8 și 10 grade, deci este bine ca turiștii să aibă îmbrăcăminte adecvată pentru această excursie.

ACTUALITATE Adrian Severin: „Parlamentul trebuie să spună ce se întâmplă cu banii dați Ucrainei. Ei trebuie trecuți prin buget, nu dosiți”

23:30

SOCIAL Criză de sănii la nivel național. Românii au dat iama în magazine și le-au cumpărat: „Credeam că le-am văzut pe toate”

23:03

Începând de la jumătatea lunii august, după perioada în care liliecii, protejați de lege, își încheie perioada de maternitate, turiștii pot vizita, în ture ghidate, și Galeria fosilă „Gura femeii”.

În acest weekend, turiștii care ajung în zonă pot urmări probele concursului „Adventure Race”, o combinaţie de una sau mai multe probe de anduranţa care pot include orientare turistică, alergare montană, ciclism montan, caiac, speologie, orientare sportivă, alpinism şi probe surpriză.

Despre Peștera Topolnița, a doua ca mărime din România și pe locul 17 in lume, se știa pe vremuri că are o lungime de 10 kilometri, dar cartografierile 3D ulterioare, făcute împreună cu specialiști din Germania, au arătat că galeriile însumează 25 de kilometri lungime. Accesul publicului este limitat la câteva sute de metri, restul au statut de rezervație științifică, pentru cercetări speologice.

Galeriile sunt dispuse pe mai multe niveluri, unul fosil, unul subfosil și cel activ, pe unde circulă încă apa. În subteran au fost descoperite urme din perioada neolitică, resturi scheletice de specii troglobiote și fosile de urs.

Cum se ajunge la ghețarul din subteran

Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar din subteran din lume, conform celor mai recente măsurători, iar coborârea în adâncuri este chiar spectaculoasă.

Aceasta se aflată la o altitudine de 1.165 de metri, iar ulimele cercetări cu tehnologie 3D au indicat un volum al ghețarului de peste 120.000 de metri cubi.

Intrarea se face printr-o avenă impresionantă, cu înălțimea de 60 de metri, iar turiștii trebuie să coboare peste 200 de trepte, adică aproximativ 50 de metri, pentru a ajunge la suprafața ghețarului. În această perioadă a anului, temperatura este de 2-4 grade, iar iarna ajunge la minus 14 grade.

Adâncimea maximă a peșterii este de 105 metri, iar lungimea totală este de 720 de metri, dintre care aproximativ 200 de metri este sectorul amenajat, unde sunt și principalele atracții turistice – Sala Mare, unde poate fi văzut ghețarul, și porțiunea numită Sala Bisericii, unde, mai ales la începutul primăverii, pot fi văzute la apogeul lor stalagmitele și stalactitele formate de apa care coboară prin pereții peșterii.

Cealaltă parte a peșterii este rezervată numai pentru cercetări științifice și accesibilă doar speologilor. Vechimea gheții este de peste 10.500 de ani, iar grosimea blocului de gheață variază între 16 și 36 de metri.

Peștera este vizitată în medie de aproximativ 50.000 de turiști anual, în vârful de sezon venind aici și 1.000 de turiști zilnic. Peștera poate fi vizitată toată săptămâna, între orele 10:00 – 18:00, cu ultima intrare în peșteră la 17:30. Un bilet pentru adulți costă 15 lei, pentru elevi și studenți, 10 lei.

Cele 12 rute din „România Atractivă”

Cele două peșteri sunt incluse în circuitul primului program național de turism cultural, „România Atractivă”, lansat la jumătatea lunii mai, prin care se urmărește creșterea vizibilității obiectivelor culturale, a istoriei și tradițiilor locale, dar și educarea micilor vizitatori.

Programul, coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), beneficiază de cea mai complexă platformă multimedia de promovare, care include un site și o aplicație ce poate fi descărcată gratuit.

Utilizatorii au acces la o mulțime de informații și pot să își facă propriul traseu cu ajutorul platformei multimedia România Atractivă, prin website-ul www.romania-atractiva.ro și prin aplicația mobilă de travel România Atractivă, disponibilă gratuit atât pentru smartphone-urile cu sistem de operare iOS, cât și Android.

Programul include în total 276 de obiective principale și 465 secundare, grupate pe 12 rute, din 35 de județe, care până la finalul anului vor fi semnalizate profesionist, atât prin indicatoare rutiere, cât și prin panouri cu informații consistente despre valoarea patrimoniului istoric și cultural al României.

Cele 12 rute sunt:

• Ruta castelelor (județele Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Sălaj, Sibiu, Timiș);
• Ruta curiilor din Transilvania (județele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Sălaj, Satu Mare);
• Ruta culelor (județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea);
• Traseul gastronomiei tradiționale românești (județele Alba, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea);
• Ruta bisericilor fortificate (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Harghita, Sibiu);
• Ruta bisericilor de lemn (județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea);
• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei (județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);
• Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României (județele Alba, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sibiu);
• Ruta castrelor romane (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Vâlcea)
• Ruta cetăților (județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Harghita, Mehedinți, Mureș, Hunedoara, Sălaj);
• Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 8 obiective promovate (județul Tulcea);
• Ruta satelor cu arhitectură tradițională (județele Alba, Argeș, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea).

CITEȘTE ȘI:

România Atractivă, primul program național de turism cultural, propune 12 rute, cu 275 de obiective. Cum pot descoperi turiștii istoria și tradițiile

Cum se apăra mica boierime din Oltenia și vestul Munteniei. Complexul muzeal Măldărești și Casa Cartianu, obiective de neratat pe RUTA CULELOR