Klaus Iohannis pleacă de la Palatul Cotroceni, după o demisie anunțată la 52 de zile după momentul la care ar fi trebuit să i se încheie și cel de-al doilea mandat. Parlamentul urma să voteze marți cererea de suspendare a preşedintelui inițiată de opoziție, dar Klaus Iohannis a oprit demersul anunțându-și demisia, într-o declarație în care a vorbit despre ”o situație de criză”, despre un referendum pentru demiterea sa care ar diviza societatea și ar face ca România să ajungă ”de râsul lumii”.
„În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată (…) În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii”, spunea luni Klaus Iohannis, înainte de a-și anunța demisia, cu mențiunea că va părăsi funcția din 12 februarie.
Înainte de a fi ales președinte pentru prima dată, în 2014, Klaus Iohannis a șocat cu celebrul de acum răspuns dat într-o emisiune Gândul, când a fost întrebat ce gândește un profesor când aude că el, tot cadru didactic, și-a putut cumpăra din salariu șase case: ”Ghinion”.
Acest cuvânt, “ghinion”, este acum egal disputat între susținătorii lui Iohannis și cei care i-au fost împotrivă. Ambele părți se arată la fel de scârbite de prestația celui care ne-a condus destinele timp de 10 ani. Iar dacă la cei care au strigat mereu împotriva sa este perfect justificat “ghinionul”, la cei care nu numai că l-au votat, dar au şi îndemnat continuu oamenii să-l aleagă, pare doar o variantă de fugă și supraviețuire. Epoca Iohannis se încheie.
Mandatul președintelui Klaus Iohannis trebuia să ia sfârșit la 21 decembrie 2024. Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor în 6 decembrie, înaintea celui de-al doilea tur al prezidențialelor, pe motiv că scrutinul a fost perturbat de influențe ale unor actori statali.
„Ce fac eu? În Constituția României citim, la articolul 83, alineatul 2: «Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președinte nou ales». Concluzie: eu rămân în mandat până când va fi ales un nou președinte al României”, spunea Iohannis în ziua anulării alegerilor.
După încercări repetate de a-şi găsi o continuitate într-o înaltă funcție internațională, eforturile lui Klaus Iohannis au eşuat rând pe rând. Ca şi variantele din țară.
Reacțiile liderilor politici la demisia lui Klaus Iohannis pot fi interpretate ca o uşurare, indiferent de care parte a spectrului politic sunt. Comentatorii politici speculează influența serviciilor secrete în luarea deciziilor.
Dar suntem deja în altă paradigmă. Ne aşteaptă o campanie electorală fără prezența contestată a lui Klaus Iohannis la Cotroceni.
Iohannis părăsește Palatul Cotroceni fără glorie, după o demisie care va intra în istorie ca prima a unui președinte al României postcomuniste.
Reporterii speciali Gândul au chestionat mai mulți oameni, ca de obicei în cazul evenimentelor care ne influențează major viața, şi au aflat ce cred românii despre demisia celui care a fost 10 ani preşedinte.
Românii rămân revoltați de ceea ce se întâmplă în politică. Mulți sunt mulțumiți de demisia președintelui. Alții, în schimb, sunt de părere că trebuia să rămână în funcție până în mai, când era ales noul președinte.
„Demisia era normală. Trebuia să și-o dea de la 1 ianuarie 2025. Trebuie să se continue votul dintre Lasconi și Călin Georgescu. Trebuie să fie libertate de exprimare, oamenii să fie imparțiali. Politicul trebuie scos din toate instituțiile statului. România trebuie să revină la normal. Nu știu dacă se ajungea la referendum. Lumea e total nemulțumită. Prețurile urcă. Lumea e nemulțumită”, a spus un bărbat.
„Iohannis este un nemernic care a ajuns în funcția superemă în stat prin ignoranța poporului român. În 2014, și eu l-am votat. Nu cunoșteam activitatea lui nefastă din timpul mandatului de primar la Sibiu. Nu cunoșteam aproape nimic. Nu cunoșteam că el cu Forumul Democrat al Germanilor din România s-a declarat succesorul organizației naziste, înființată de către Hitler în 1940.
Demisia lui o văd ca pe un act de lașitate. În momentul în care ți-ai anunțat demisia, o și dai. Nu stai două zile ca să mai vezi, să mai încerci ceva. Dacă nu-și dădea demisia, cred că se ajungea la referendum. Dar ce se întâmplă? Nenorocirea este că el este autorul loviturii de stat din toamna anului trecut și a băgat România într-o criză politică fără precedent”, a spus un alt bărbat.
„Bine că și-a dat demisia. Nu avea niciun drept să mai stea. În plus, 10 ani nu a făcut nimic. Mai erau câteva luni, dar tot degeaba stătea. De la alegeri, l-ați mai văzut să apară? A mai zis ceva? A votat, scurt. Nici nu l-am văzut la față. Nu l-am votat niciodată, dar când a ieșit președinte, am zis că e neamț și că făcuse ceva la Sibiu. Lucrurile nu merg. Și cu el, și fără el, nu merg. Se ajungea la referendum. Îl votau în Parlament, nu avea cum. De aceea și-a și dat demisia. Era sigur că-l demite”, este de părere un alt bărbat.
Sunt și români care cred că Iohannis a fost puternic constrâns de partidele politice să-și dea demisia.
„A făcut un gest pentru că nu mai putea să reziste în situația în care a fost. A fost influențat de partidele care l-au denigrat. Mie mi s-a părut un președinte corect, asta pot să spun. Nu cred că se ajungea la referendum și chiar dacă se ajungea… Trebuia să rămână încă trei luni, să se rezolve problema cu viitorul președinte. A zis să rezolve problema asta și să nu mai creeze alte probleme în societate”, consideră un alt bărbat.
CITEȘTE ȘI:
Ce ar face Klaus IOHANNIS, după ce pleacă de la Cotroceni. Ce s-a aflat