Peștii din Marea Neagră, tot mai MICI: cercetătorii trag un semnal de alarmă!

Cercetătorii marini analizează otoliții pentru a evalua sănătatea și evoluția peștilor din Marea Neagră. Studiile arată schimbări semnificative în dimensiunea hamsiilor, iar pe viitor vor verifica dacă peștii sunt contaminați cu metale grele.

Pe litoralul românesc, echipele de la Institutul de Cercetări Marine „Grigore Antipa” din Constanța colectează de peste 10 ani probe de pești din Marea Neagră. Principala metodă de analiză este studiul otoliților, mici formațiuni osoase aflate în urechea internă a peștilor. Aceștia oferă date valoroase despre vârsta, creșterea și mediul în care trăiesc speciile marine.

Hamsiile sunt mai mici decât în urmă cu 20 de ani

Unul dintre rezultatele îngrijorătoare ale cercetării este reducerea dimensiunilor hamsiilor. Peștii tineri din prezent, cu aceeași vârstă ca cei analizați în urmă cu 10 sau 20 de ani, sunt acum mai mici. Explicațiile pot fi multiple: schimbările climatice, temperaturile extreme și suprapescuitul.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Cercetătorii atrag atenția că pescuitul excesiv duce la scăderea numărului de indivizi maturi dintr-o specie. Aceștia au rol esențial în reproducere. Dacă sunt extrași în mod repetat din ecosistem, populațiile de pești nu mai au capacitatea de regenerare.

Otoliții pot arăta și peștii contaminați cu metale grele

Până acum, specialiștii au prelevat peste 2.000 de perechi de otoliți de la diferite specii. Acestea includ hamsia, calcanul și alte pești întâlniți frecvent în apele românești. Pe viitor, cercetătorii vor analiza otoliții și din perspectiva contaminării cu metale grele sau poluanți.

Aceste structuri osoase pot deveni markeri biologici importanți, oferind informații despre compușii toxici acumulați de-a lungul vieții unui pește. Astfel, cercetătorii pot înțelege mai bine efectele poluării asupra ecosistemului marin.

Calcanul preferă apele românești

Studiile recente au indicat o densitate mai mare de calcan în apele românești față de cele turcești. Calcanul găsește aici suprafețe bogate în hrană, în special în perioada de reproducere. Acest aspect indică un potențial biologic crescut pentru anumite specii, dar și o responsabilitate mai mare pentru protejarea acestor resurse.

Monitorizare continuă și decizii rapide

Institutul din Constanța urmărește atent toate speciile din zonă. Orice modificare majoră este semnalată rapid, pentru ca autoritățile să poată interveni la timp. Deocamdată, metoda otoliților rămâne una dintre cele mai precise pentru monitorizarea pe termen lung a peștilor din Marea Neagră.

Cu un ecosistem tot mai fragil, cercetarea devine esențială pentru a înțelege schimbările și a preveni dezechilibrele care pot afecta nu doar fauna marină, ci și pescuitul comercial și siguranța alimentară.

Sursă: ProTV

Foto caracter ilustrativ/capturi: ProTV

CITEȘTE ȘI: