Prima pagină » Vremea » Când vine vortexul polar care aduce ninsorile în România

Când vine vortexul polar care aduce ninsorile în România

19 nov. 2025, 18:14, Vremea

Mirabela Năstase

Când vine vortexul polar care aduce ninsorile în România

foto ilustrativa: sursa foto: Envato

Un vortex polar, despre care s-a spus că se formează în zonele arctice, ar putea să ne aducă cea mai recentă iarnă din ultimii 40 de ani, spun meteorologii de la Sever Weather Europe. Deși deocamndată nu se poate vorbi despre o prognoză pentru întreg sezonul de iarnă, meteorologii ANM nu exclud posibilitatea de apariție a fenomenelor extreme.

Vortexul polar este un curent circular mare de joasă presiune și aer rece, situat la ambii poli ai Pământului. Cel mai important aspect al vortexului polar este acela că acesta captează frigul extrem caracteristic acestor regiuni polare. Ce se întâmplă când Arctica se încălzește mai mult decât ar trebui? Vortexul slăbește, permițând potențial unei părți din acest aer rece să scape din capcana sa naturală și să coboare la latitudini medii, un risc care crește mai ales în timpul iernii, scrie okdiario.com.

Potrivit unui meteorolog italian, cea mai recentă furtună solară, care a avut loc luna aceasta, chiar în urmă cu câteva zile, ar putea slăbi vortexul polar și ar putea deschide calea pentru un decembrie mai rece în Europa. Astfel, noi semnale din stratosferă sugerează că Europa s-ar putea confrunta cu o schimbare bruscă a vremii înainte de Crăciun, potrivit ziarului LaRazon.es.

SPORT Cine e cel mai bun jucător de la FCSB. „De departe el e!”

12:12

Furtuna solară intensă înregistrată acum câteva zile nu numai că a provocat aurore vizibile în regiuni neobișnuite și defecțiuni temporare în comunicațiile radio, dar a reaprins și interesul științific pentru modul în care aceste episoade pot modifica echilibrul atmosferei superioare.

Expertul italian Daniele Ingemi a sugerat că acest eveniment ar putea avea repercusiuni indirecte asupra dinamicii vortexului polar stratosferic, un vârtej gigantic de aer rece care se formează deasupra Arcticii în fiecare iarnă.

Conform analizei sale, injectarea de particule și compuși în straturile superioare ale atmosferei ar putea favoriza schimbările undelor planetare, un proces cunoscut pentru capacitatea sa de a declanșa o încălzire bruscă a stratosferei. Când stratosfera se încălzește brusc, vânturile care mențin vortexul polar compact se pot inversa.

Această rotație îi modifică structura și facilitează coborârea aerului arctic, în mod normal limitat la latitudini foarte mari, spre regiunile temperate. Din punct de vedere istoric, episoadele de acest tip au dus la valuri de frig severe în diferite părți ale Europei.

Deși un singur episod solar nu determină în sine comportamentul vortexului polar, mai multe studii recente indică faptul că în timpul vârfurilor ciclului solar, cum ar fi cel actual, probabilitatea apariției perturbațiilor stratosferice crește.

Radiația suplimentară absorbită de ozon și modificările circulației atmosferei superioare creează un context mai favorabil pentru materializarea evenimentelor bruște de încălzire.

Dacă scenariul se desfășoară așa cum sugerează unii experți, Europa s-ar putea confrunta cu un început de iarnă marcat de temperaturi mai scăzute decât în mod normal, înghețuri timpurii și ninsori la altitudini neobișnuit de joase.

foto ilustrativa: sursa foto: Envato

Ninsori în Spania

În zilele următoare, o ramură descendentă a curentului-jet polar va survola Spania, coincidând cu vârful episodului meteorologic de iarnă.

O masă de aer arctic marin se va manifesta în Spania în următoarele ore, aducând o scădere bruscă și generalizată a temperaturii, cu ninsori semnificative în extremitatea nordică. În plus, va ninge la altitudini foarte joase în unele zone. Acest efect de răcire se va resimți și în Insulele Canare. De sâmbătă încolo, curentul-jet polar va prinde viteză, iar vânturile mai calde din vest vor predomina, dar hărțile sugerează posibile incursiuni de aer polar pe termen lung, potrivit Tiempo.com.

Strat consistent de zăpadă la munte în România

Deja, potrivit prognozei ANM, s-a depus strat de zăpadă la munte, mai consistent în Carpații Meridionali, unde, miercuri dimineața măsura 83 cm la Vf. Omu, dar și în estul Transilvaniei, până la 9 cm și în jumătatea de nord a Moldovei, până la 5 cm.

„În consecință, frontul rece a determinat variații termice semnificative, frontul cald cantități de apă însemnate, iar cuplajul acestora a făcut posibilă apariția ninsorilor.

Notă: Apariția fenomenelor de iarnă, adică și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare – în zonele joase de relief (sub 800 m), din punct de vedere climatologic este cât se poate de normal pentru a doua jumătate a toamnei (după data de 15 octombrie). Conform datelor climatologice pentru cel mai timpuriu strat de zăpadă înregistrat în regiunile istorice ale României:

15 octombrie 1970 – stația meteorologică Târgu Ocna – regiunea Moldova;
16 octombrie 1970 – stația meteorologică Corugea – regiunea Dobrogea;
19 octombrie 1972 – stația meteorologică Ștei – regiunea Crișana;
20 octombrie 1972 – stațiile meteorologice Curtea de Argeș și Morărești – regiunea Muntenia;
24 octombrie 1991 – stația meteorologică Baia Mare – regiunea Maramureș;
31 octombrie 1971 – stația meteorologică Caransebeș – regiunea Banat și stațiile meteorologice Caracal și Târgu Jiu – regiunea Oltenia;
1 noiembrie 1971 – stația meteorologică Sebeș – regiunea Transilvania;
pentru municipiul BUCUREȘTI – 26 octombrie 1988/2014”, se arată pe pagina de Facebook a Administrației Naționale de Meteorologie.

Un Decembrie fără zăpadă în București

Potrivit meteorologilor AccuWeather, în luna decembrie nu vom avea zăpadă în București. Va ninge abia începând cu data de 12 ianuarie, o lună în care temperaturile nu vor depăși maxime 7 grade C.

La munte, în Brașov va fi lapoviță și ninsoare în data de 28 noiembrie. În luna decembrie, la Brașov se înregistrează temperaturi maxime de 8 grade C.

Când vine vortexul polar în România

Roxana Bojariu a explicat, pentru Gândul, că vortexul polar variază continuu în intensitate și poziționare. Astfel că nu rămâne în aceeași stare o iarnă întreagă.

„Vortexul polar variază continuu în intensitate și poziționare astfel încât nu rămâne, de exemplu, o iarnă întreagă în aceeași stare (slab sau intens) și nici la fel poziționat. Atunci când slăbește în intensitate și/sau își schimbă poziționarea, poate determina în unele regiuni ale Emisferei Nordice episoade cu condiții severe, dar în același timp, prin echilibrare, în regiuni vecine, apar episoade cu condiții de iarnă blândă.

Nu se pot prognoza nici regiunile specifice ce se află sub influența episoadelor de iarnă severe sau blânde, cu anticipație mare”, a declarat Roxana Bojariu.