Spania se confruntă cu cel mai puternic val de căldură din ultimii 20 de ani. Termometrele au indicat 40 de grade Celsius în Sevilla și Cordoba

Spania se confruntă cu cel mai puternic val de căldură din ultimii 20 de ani. Termometrele au indicat, în acest sfârșit de săptămână, nu mai puțin de 40 de grade Celsius în Sevilla și Cordoba.

Duminică, valul de căldură s-ar putea intensifica, deoarece temperaturile ar putea urca până la 43 de grade Celsius în anumite zone din sudul Spaniei.

Un val de aer cald din Africa de Nord a făcut ca temperaturile să crească, au spus meteorologii, citați de Reuters.

Conform sursei citate, valul de căldură sufocantă ar putea dura în cea mai mare parte a Spaniei până pe 15 iunie.

Meteorologii au prognozat și vijelii și intensificări ale vântului în unele părți ale Spaniei.

FOTO: Mediafax Foto

CONTROVERSĂ Spania investighează dacă un focar de pestă porcină a apărut în urma unor scurgeri din laborator

14:17

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ministerul Afacerilor Interne a raportat că au avut loc mai multe incidente în secțiile de votare din București și din alte localități

14:12

Analiza proceselor fizice care duc la apariția grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice și încălzirea climei vor avea duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare, după cum se poate urmări în figura de mai jos. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observații pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la stațiile meteo știm că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1°C față de perioada pre-industrială (1850–1900).

Nu știm însă cum s-a schimbat frecvența de apariție a furtunilor cu grindină pentru același interval de timp deoarece nu avem suficiente observații colectate, de exemplu, la stațiile meteo. Traiectoriile furtunilor care produc grindină nu intersectează de cele mai multe  ori stațiile meteo și de aici lipsa datelor.

În acest caz pentru a înțelege efectele schimbărilor climatice asupra furtunilor care produc grindină trebuie să analizăm modul în care schimbările climatice influențează procesele fizice care duc la apariția acestor furtuni. Să analizăm mai întâi procesele fizice care duc la apariția grindinei, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Citește și: ANM a emis un nou cod galben de instabilitate atmosferică. Care zunt zonele vizate