Ce a fotografiat, în premieră, robotul Curiosity pe Marte

Curiosity, roverul trimis de NASA pe Marte cu misiunea de a afla dacă planeta roșie ar putea să întrețină viața microbiană, a acționat ca un astronom și a surprins o eclipsă marțiană, într-o serie de fotografii spectaculoase, informează Reuters.

Săptămâna trecută, Curiosity și-a înzestrat camera de înaltă rezoluție cu filtre de protecție și a fotografiat Soarele în timp ce Phobos, unul dintre sateliții lui Marte, trecea prin fața astrului.

Nu este ușor să surprinzi o astfel de eclipsă. Phobos, ca și celălalt satelit marțian, Deimos, sunt mult mai aproape de Marte decât este Luna față de Pământ, iar trecerea lor pe cerul marțian este relativ rapidă. Phobos are nevoie de mai puțin de opt ore pentru a efectua o rotație în jurul lui Marte. Deimos are nevoie de 30 de ore pentru o rotație completă.

Sursa foto: nava.gov

Pe 13 septembrie, Curiosity i-a fotografiat pe cei doi sateliți împreună pe cerul marțian.

„Phobos a atins ușor marginea Soarelui, așa cum arată imaginile surprinse de Curiosity. Practic, a fost o eclipsă parțială”, a explicat astronomul Mark Lemmon, de la Texas A&M University.

Curiosity a realizat peste 600 de imagini cu cele două camere video ale sale, iar aproximativ 100 dintre ele au captat diverse stadii ale eclipsei. Nu toate fotografiile au fost însă trimise spre Terra.

Curiosity are un partener în acest proiect. Aflat pe cealaltă parte a planetei roșii, roverul Opportunity urma să fotografieze la rândul lui aceeași eclipsă, miercuri.

Dincolo de frumusețea fotografiilor, aceste imagini ar putea să îi ajute pe oamenii de știință să afle mai multe informații despre structura internă a planetei Marte. Ca și Luna, sateliții marțieni generează o anumită forță gravitațională care schimbă ușor forma planetei.

„În schimb, acest fenomen modifică orbitele sateliților – Phobos încetinește, iar Deimos accelerează, la fel ca Luna noastră. Acesta este un proces care se întâmplă foarte lent, de-a lungul timpului”, a adăugat Mark Lemmon.

Specialiștii afirmă că, peste aproximativ 10-15 milioane de ani, Phobos se va apropia atât de mult de Marte încât va fi distrus de gravitația planetei.

Curiosity și-a reluat monitorizarea cerului marțian, marți, când ambii sateliți au fost fotografiați împreună.

„A fost ceva cu adevărat greu de făcut. Sincronizarea a fost foarte precisă”, a explicat Mark Lemmon.

Următoarele eclipse marțiene vor avea loc peste 11 luni. Până atunci, Curiosity ar trebui să se afle într-o poziție mult mai avantajoasă pe Marte.

De altfel, Curiosity, care a ajuns pe Marte pe 6 august, a început să ruleze din nou și va realiza, vineri, primul său studiu asupra unei roci marțiene, au precizat miercuri responsabilii acestei misiuni științifice, care va avea o durată totală de aproximativ doi ani.

„Noaptea trecută, roverul a parcurs încă 30 de metri, ducând la 289 de metri distanța acoperită de robot până în prezent”, a spus John Grotzinger, directorul acestei misiuni, de la Institutul de Tehnologie din California (ITC).

„Înregistrăm progrese importante în drumul spre Glenelg”, o zonă interesantă din punct de vedere geologic, aflată la intersecția a trei tipuri diferite de structuri geologice, a adăugat savantul american.

„Ne aflăm acum la jumătatea distanței față de acel loc, dar ne oprim periodic pentru a efectua diverse activități, așa cum am făcut toată săptămâna trecută, când am verificat instrumentele”, a precizat Grotzinger.

„Acum suntem pregătiți să efectuăm o muncă științifică pe teren și pentru acest lucru coordonatorii misiunii caută ținte interesante, asupra cărora să începem să ne folosim instrumentele”, a explicat el, precizând că prima rocă a fost deja selecționată. Aceasta are o înălțime de circa 25 de centimetri și o lățime la bază de circa 40 de centimetri.

Pentru aceste analize vor fi utilizate în special două instrumente: Mars Hand Lens Imagers, o cameră în culori, și spectrometrul APXS. Acesta din urmă permite identificarea compoziției chimice a rocilor. Camera și spectrometrul sunt fixate la extremitatea brațului robotizat cu care este înzestrat roverul Curiosity. Robotul este înzestrat și cu un laser capabil să atingă ținte aflate la distanțe de până la șapte metri.

Curiosity are la bord un total de zece instrumente științifice.

Pentru a-și face rodajul, Curiosity a parcurs deja o distanță de 109 metri de la sosirea lui pe Marte, în craterul Gale. Misiunea lui de explorare îl va conduce pe robot la baza muntelui Sharp, aflat la o distanță de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puțin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.