EXCLUSIV. Ce spune „eroina fondurilor europene”, poloneza Elzbieta Bienkowska, despre planurile lui Victor Ponta de a face în România un minister al banilor UE

Ministrul polonez Elzbieta Bienkowska, cunoscută pe continent drept „eroina fondurilor europene” pentru că a făcut din țara ei campioana absorbției fondurilor structurale și de coeziune, a declarat pentru gândul că România nu trebuie să adopte modelul polonez, acela al unui minister separat al banilor UE, doar pentru că a funcționat în Polonia, ci că guvernul nostru trebuie să creeze propriul sistem de absorbție, pe baza experienței existente deja cu aceste fonduri.

Sfatul vine după ce premierul a anunțat că, imediat ce USL câștigă parlamentarele din 9 decembrie, va prelua modelul polonez și va propune înființarea unui minister al fondurilor europene, care să coordoneze toate autoritățile de management aflate acum sub controlul ministerelor.

VIDEO Miruță spune că nu a apucat să vorbească cu Bolojan despre întâlnirea cu șefa CCR. „Contează care a fost subiectul acestor discuții”

22:33

DEZVĂLUIRI Cum se comportă Nicușor Dan în vizitele la rudele din Făgăraș. Verișoara președintelui rupe tăcerea: „Funcția nu l-a schimbat deloc”

22:06

Primul care a salutat intențiile lui Victor Ponta a fost ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, care a declarat pentru gândul că aceasta ar fi „cea mai bună soluție” la marea problemă pe care o are România cu absorbția banilor comunitari. Deși încântat de ideea că țara noastră ar putea avea, în viitorul apropiat, ministerul pe care atât el, cât și alte voci interne și internaționale l-au cerut în repetate rânduri de la aderarea României la UE, Orban a subliniat în repetate rânduri că este, înainte de toate, o decizie politică și rămâne de văzut dacă va exista voința ca ea să fie luată

AFLĂ MAI MULT: CÂT TIMP MAI ARE VICTOR PONTA PENTRU A ÎNFIINȚA MEGAMINISTERUL BANILOR EUROPENI ȘI CUM VA FI CONSTRUITĂ ACEASTĂ INSTITUȚIE

„Nu există un singur sistem care să funcționeze în toate țările beneficiare”

În ceea ce o privește pe oficiala poloneză, care conduce încă de la înființare, în 2007, Ministerul Dezvoltării Regionale de la Varșovia, echivalentul Ministerului Fondurilor Europene pe care și-l dorește Ponta, ea avertizează că o astfel de instituție nu poate fi transpusă de la o țară la alta, pentru că experiențele României și Poloniei cu fondurile europene sunt diferite.

„Vreau să subliniez că nu există un singur sistem de implementare a fondurilor europene care să funcționeze în toate țările beneficiare”, a declarat Bienkowska pentru gândul. În ceea ce privește politicile regionale, a continuat ministrul, Polonia a cooperat îndeaproape în ultimii ani cu alte state membre UE, pentru a împărtăși din experiența sa cu absorbția și cheltuirea banilor europeni.

Mai mult, pe viitor, Polonia intenționează să „decentralizeze pe cât de mult posibil modelul de implementare” a fondurilor UE, ne-a mai explicat Elzbieta Bienkowska.

Conform celor mai recente date ale Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), gradul de absorbție a fondurilor europene de către România este de 9,69%. Polonia, pe de altă parte, estimează că va cheltui aproape 100% din banii comunitari, adică 67 de miliarde de euro, până la sfârșitul exercițiului bugetar european 2007-2013.

Sursa: MAEur.ro

„România ar trebui să clădească un sistem de implementare pe baza experienței proprii, un sistem care să se potrivească cel mai bine cadrului legal și instutuțional din România și, poate cel mai important, propriului model de dezvoltare”, este de părere ministrul polonez al Dezvoltării Regionale.

Cum funcționează modelul polonez

Instituția pe care o conduce Bienkowska, probabil cea mai eficientă de acest fel din Europa, se ocupă tocmai de punerea în aplicare a modelului de dezvoltare adoptat de Polonia, pe baza căruia elaborează diferite strategii de implementare.

Spre exemplu, miliardele primite de Polonia de la Bruxelles au fost investite în special în inovare, educație, transport, IT și sănătate. În primii trei ani ai actualului exercițiu bugetar european (deci 2007-2010), în Polonia au fost construiți 600 de kilometri de autostradă, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale. Toate acestea sunt componente ale unor politici regionale. Pentru aplicarea lor, se folosesc bani europeni în proporție de 75% – restul este partea de co-finanțare a autorităților regionale poloneze, a mai explicat pentru gândul Elzbieta Bienkowska. Prin urmare, ceea ce face ministerul este să monitorizeze cheltuirea acestor bani, activitate pe care ar urma să o aibă și un eventual minister român al Fondurilor Europene.

Diferența este că țara noastră este foarte centralizată, pe când în Polonia există un sistem foarte puternic de regionalizare. „Ministerul Dezvoltării gestionează implementarea celor 75% de fonduri europene, iar autoritățile regionale sunt responsabile de restul de 25%. Acest lucru este posibil grație puterii lor teritoriale și, prin urmare, a unei relative independențe pe care o au. Ele se ocupă de regiuni, asigurând dezvoltarea acestor zone pe termen lung”, a declarat Bienkowska.

România este și ea împărțită în regiuni de dezvoltare, opt la număr, după cum urmează:

1. Nord-Est: județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui;
2. Sud-Est: județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea și Tulcea;
3. Sud: județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman;
4. Sud-Vest: județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea;
5. Vest: județele Arad, Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara;
6. Nord-Vest: județele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Maramureș;
7. Centru: județele: Alba, Brașov, Sibiu, Covasna, Harghita și Mureș;
8. București și Ilfov.

Tot ca o deosebire între noi și Polonia, aceste regiuni sunt încă foarte slabe, pentru că România este încă un stat puternic centralizat.