Proiect: Adrian Oros nu renunță la ideea cu panourile fotovoltaice pe canalele de irigații. Ce planuri are ministrul

Ministrul Agriculturii Adrian Oros nu renunță cu niciun chip la ideea de a instala panouri  fotovoltatice pe canalele de irigații din România, cu toate că proiectul a fost exclus de la finanțare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acum, ministrul se gândește la un proiect pilot pentru a demonstra cât de benefic ar putea să fie acesta. 

Planul privind strategia de gestionare a apei propus de Ministerul Agriculturii în PNRR presupunea o sumă de 6,5 miliarde euro, însă, el nu a fost acceptat la finanţare, pentru că „nu era suficient de verde”, după cum a declarat chiar ministrul Adrian Oros, care a promis totuși că se vor găsi bani din alte surse financiare pentru punerea lui în practică.

După câte se pare, ministrul nu a renunțat la idee și face chiar și pași în acest sens. Probabil, la fel de repede, se vor găsi și fondurile necesare pentru a-l vedea implementat.

EXTERNE PACEA din Ucraina, în impas. Zelenski se se va întâlni cu liderii europeni la Londra. Kremlinul laudă noua strategie favorabilă Rusiei a lui Trump

10:07

ANALIZA de 10 China a exportat în Rusia, în doar o lună, bunuri de Nivel 1 în valoare de 40 milioane dolari. „Articole de care Moscova are nevoie pentru a fabrica sistemele de arme ghidate de precizie, necesare pe frontul din Ucraina”

10:00

Pentru agricultura României, apa este o resursă vitală. De aceea, sistemul național de irigații rămâne o prioritate. Pentru aceasta, ministrul Adrian Oros a avut o întâlnire cu experți din domeniu, în vederea fundamentării un proiect pilot prin care să folosim suprafața canalelor de irigații pentru a instala celule fotovoltatice – a anunțat Ministerul Agriculturii pe pagina de FB.

Iar pentru cei care au pus la îndoială fezabilitatea unui astfel de proiect, contestat de multă lume, inclusiv de  specialiști, conducerea de la Ministerul Agriculturii evidențiază o serie de beneficii care ar trebui să îl fac să pară interesant.

Obținem astfel mai multe beneficii: reducem pierderile din evaporare, creștem suprafața irigată, utilizăm o suprafață neproductivă și nu scoatem alte terenuri din circuitul agricol; reducem poluarea și producem energie verde și ieftină, creând astfel noi locuri de muncă – se arată în anunțul Ministerului Agriculturii.

Suprafaţă totală aflată deasupra canalelor de irigații este de aproximativ 96 de milioane de metri pătraţi (mp) şi chiar dacă nu era toată utilizată integral tot se putea produce suficientă „energie verde şi ieftină”, fără ca alte terenuri agricole să fie scoase din circuit cu acelaşi scop, declara recent ministrul Agriculturii Adrian Oros.

„Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era”, se justifica Adrian Oros la momentul anunțului privind respingerea proiectului.

Analiștii economici resping ideea

Ionuț Dumitru, profesor la Academia de Științe Economice București și Economist şef Raiffeisen Bank, consideră că  dincolo de dificultatea punerii în practică a unui astfel de proiect pe mii de hectare, mai există și problema furturilor.

„Nu știu dacă era o soluție potrivită, cine păzea în primul rând panourile fotovoltaice? În  momentul acesta, ANIF are resurse extrem de limitate. Să ne imaginăm că stă cineva să păzească panourile pe mii de kilometri pe canale, cred că  este o iluzie, nu cred că aceasta este soluția”, a precizat pentru Gândul Financiar Ionuț Dumitru.

Pe de altă parte, Ionuț Dumitru declară că pentru România va fi foarte greu să pună la punct sistemul de irigații de dinainte de 1989, pentru că este nevoie de o sumă foarte mare pentru investiții, fiind necesară probabil și o reevaluare a principiilor de funcționare ale acestuia.

Agricultura ar urma să primească prin PNRR circa 230 milioane de euro, comparativ cu opt miliarde euro cât ceruse ministerul inițal, sume ce vor merge către desecări și programul privind liceele agricole şi învăţământul dual.