INTERVIU | Laura Zarafin, medic ATI, despre dezastrul din spitale: ”Avem pacienți cu «sete de aer», disperați, care se luptă pentru fiecare respirație. Am văzut decese cât pentru cinci vieți”

Valul patru al pandemiei de coronavirus, mult mai agresiv decât toate celelalte de până acum, pune o presiune uriașă pe întreg sistemul medical din România, iar numărul persoanelor infectate crește cu o rapiditate alarmantă. Din nefericire, sunt înregistrate, în fiecare zi, din ce în ce mai multe decese, iar una dintre sintagmele des folosite este aceea că nu există, încă, un tratament miraculos pentru COVID-19.

Specialiștii sunt de părere, însă, că o vaccinare și o testare masivă a populației ar fi fost o ”armă” redutabilă în fața asaltului declanșat de tulpina Delta a coronavirusului. Medicii resimt, din ce în ce mai mult, toată această presiune indusă de numărul foarte mare de pacienți infectați. Oboseala, epuizarea fizică și psihică, lupta permanentă pentru salvarea vieții pacienților aflați în stare critică, personalul redus numeric, toate acestea oferă un tablou al unei bătălii care, deocamdată, nu a ajuns nici măcar la un ”armistițiu” cu dușmanul nevăzut și nemilos COVID.

FLASH NEWS Germania respinge planul de reducere a bugetului UE cu 159 de miliarde de euro și cere tăieri mai drastice

10:46

IMPRESIONANT Unde au fost găsiți caii în valoare de 15.000 de euro furați dintr-un padoc. Povestea de film a Philliei și a lui Cezar

10:42

Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina din București, a mărturisit, într-un interviu pentru Gândul, cât de critică a ajuns situația din secțiile de Terapie Intensivă, unde pacienții se luptă pentru fiecare respirație, iar în ochii lor se văd panica și disperarea.

Doctorul Zarafin a îngrijit pacienți din martie 2020, dar spune că acum, în valul patru, starea celor care ajung în ATI se agravează mult mai repede decât se întâmpla în celelalte valuri. Numărul zilnic al pacienților cu COVID-19 decedați a ajuns de ordinul sutelor, mulți dintre ei pentru că ajung târziu la medic, de multe ori după mai bine de o săptămână în care au luat medicamente citind recomandări pe internet.

Medicii sunt epuizați, asistenții medicali au ajuns să facă ture de 12 ore, iar secțiile ATI sunt mai pline decât oricând de la începutul pandemiei, o situație care putea fi evitată dacă nu se pierdea timp prețios și oamenii se vaccinau, mai spune Laura Zarafin.

”Suntem epuizați, zilnic sunt unu-două decese, după zeci de zile de ATI”

Sunteți un medic cu vastă experiență în ATI, lucrați de 30 de ani la Clinica de Chirurgie a Spitalului Colentina. Mai rezistați? Urmează ca ATI Chirurgie Colentina să intre iar pe ”roșu”, doar COVID. Și nu aveți voie să vă luați concedii, deși sunteți epuizați total.

Suntem câteva spitale și o mână de medici ATI – vorbesc de specialitatea mea – care au fost implicați, încă din luna martie a anului 2020, în tratarea pacienților cu forme critice de COVID.

Suntem toți epuizați, nu numai fizic ci și psihic, pentru că vedem pacienți în stare extrem de gravă, cărora nu le ajunge aerul, panicați, disperați, care se luptă pentru fiecare respirație.

De obicei, înainte de această afectare pulmonară din cauza COVID, noi, specialiștii de la ATI, intubam doar pentru ca pacienții să poată trece cu ușurință și fără durere peste un șoc operator sau peste o stare critică reversibilă. Acum, când nu reușim o oxigenare acceptabilă, când pacienții se epuizează, când indicele de oxigenare scade foarte mult, în ciuda ventilației non-invazive, când suntem deci forțați să intubăm pacienții COVID critici, prognosticul vital este prost în procent extrem de mare.

De aceea nu avem o stare psihică bună, pentru că vedem zilnic măcar unu-două decese, uneori după zeci de zile de ATI.

Aș spune că în aceste 18 luni am văzut decese cât am fi văzut, probabil, în cinci-șase vieți profesionale. Este nu numai frustrant, este greu de suportat psihic.

Dincolo de medicii din specialitatea ATI, o maximă epuizare este și la asistente și infirmiere. Există ture de 12 ore, la noi, acoperite de o singură infirmieră. Avem un singur kinetoterapeut, deci nu știu cum oamenii aceștia mai rezistă. Este inuman.

Ce diferențe ați observat acum în manifestările clinice ale pacienților infectați cu Delta, față de cele din valurile trecute?

Pacienții care ajung în ATI – deci cei cu forme critice de insuficiență respiratorie data de SARS-CoV-2 – sunt pacienți cu ”sete de aer”, dispneici, cu saturații extrem de mici, dar conștienți, în ciuda hipoxemiei. Senzația noastră este că starea lor se agravează mult mai repede decât se întâmpla în celelalte valuri ale pandemiei.

Este de remarcat că, acum, cei mai mulți pacienți critici COVID vin mult mai târziu la spital, după 7-10 zile de stat acasă fără tratament sau cu diverse tratamente autoadministrate, după ce citesc diverse păreri de pe internet.

Prezentarea la medic târzie și lipsa tratamentului încă din primele zile de simptomatologie, cred că sunt cauzele principale ale mortalității mari. 

”Era mult mai eficient să testăm masiv, să facem anchete epidemiologice”

Cât de mult credeți că ar fi contat vaccinarea masivă și testarea pentru a nu se ajunge la acest prag critic înregistrat în aceste zile?

Este adevărat că vaccinurile anti-COVID nu împiedică infectarea, dar pregătesc organismul uman pentru o reacție mai rapidă și mai adecvată la întâlnirea cu virusul. Este adevărat și că eficiența vaccinurilor nu este atât de mare pe cât s-a comunicat după primele studii – de 98-99% -, dar trebuie să avem în vedere și că aceste vaccinuri s-au realizat pentru varianta inițială a virusului.

Totuși, dacă ne uităm la țările cu rată mare de vaccinare – Emiratele Araba, Portugalia, Marea Britanie, Suedia, Franța, Italia -, observăm că ATI-urile sunt aproape goale. Aș spune deci că, dacă ne-am fi vaccinat în proporție de 75%, cel mai probabil numărul de cazuri critice ar fi fost foarte mic.

Cum credeți că trebuia gestionată pandemia ? Ce greșeli majore au existat?

Părerea mea este că, înainte să vorbim de ATI, era mult mai eficient să testăm masiv, să facem serios anchete epidemiologice, să implicăm în primul rând medicii de familie în tratarea primei faze a bolii și monitorizarea pacienților la domiciliu, să le oferim acestora posibilitatea de a prescrie din prima zi de simptome un antiviral sau anticoagulant la cei cu factori de risc.

Cred că ar fi fost bine să fie internați în spital numai cei cu simptomatologie medie/severă, cu necesar de oxigen. Astfel, s-ar fi evitat închiderea unor spitale și îngrădirea accesului la servicii medicale a pacienților cronici.

S-a vorbit mult prea mult de ATI-uri, când ar fi fost bine să facem absolut orice pentru a evita să ajungem în ATI.

Ce anume să facem? Să purtăm mască în aglomerații, să respectăm reguli elementare de igienă, mai apoi să ne vaccinăm când au apărut vaccinurile și să ne testăm la apariția semnelor de răceală, pentru a putea beneficia de tratament cât mai repede, dovedit fiind că rezultatele sunt bune dacă antiviralul sau anticorpii monoclonali si anticoagulantul (când este indicat) sunt administrate în primele trei zile.

Din păcate, nu știu de ce – probabil din cauza lipsei de încredere în politicieni, dar și în medici -, noi, românii, am pierdut timp prețios și am ajuns acum cu 1.700 de oameni în stare critică în Unitățile de Primiri Urgențe din toată țara.

Lipsa de încredere a oamenilor în politicieni și în sistemul sanitar, comunicarea precară, înclinația spre teorii conspiraționiste, speculată fără rușine de unii, au dus, toate la un loc, la criza sanitară de azi și la multe decese evitabile.

O spun cu mare regret, pentru că tot ce vedem astăzi este eșecul nostru, al tuturor.

Citește și:

INTERVIU | Singurul specialist în medicină de dezastru, despre criza din valul 4: „Trebuie luate măsuri drastice, de un om care nu este compromis. Medicina de dezastru este de dictatură, nu de democrație”

Medic ATI la Institutul „Matei Balș” din Capitală: Din 17 august, reanimarea e plină de bolnavi cu COVID-19 în stare critică. Ne pregătim de triplarea capacității

Medicină de dezastru la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași: Bolnavii nu au voie să iasă din ambulanțe, își fac nevoile în saci de plastic

Scene dramatice la UPU. Dr. Carmen Cimpoeșu: „O fărâmă din imaginea COVID”